Colecţionarul Dan Traian Demeter deţine celebrul „taler de Lugoj” emis în 1562. În anii 1562 şi 1563, la Lugoj a fost bătută moneda de un taler care avea imprimată pe ea stema de atunci a oraşului. Moneda a circulat pe tot teritoriul Transilvaniei, dar şi în Banat, Ungaria, Slovacia şi Croaţia. Decizia de a bate această monedă i-a aparţinut regelui Ioan al II-lea Sigismund, fiul lui Ioan I Zapolya, rege al Ungariei şi Principe al Transilvaniei. Talerii emişi în 1562 şi 1563 sunt numiţi şi „taleri de necesitate”, într-o vreme când Lugojul şi Caransebeşul erau integrate în Transilvania ca oraşe libere. Ele îşi dovediseră loialitatea faţă de Casa Zapolya în luptele sale contra lui Ferdinand I de Habsburg. 
Lugojenii, aliaţi de nădejde ai Casei Zapolya. Lugojul era apreciat prin trupele de cavalerie de foarte bună calitate cu care a participat la aceste lupte. Regina Isabella, mama lui Sigismund, este cea care înălţase pentru prima dată Lugojul la rangul de „Civitas Reginalis” (oraş regesc). “Stema a fost acordată Lugojului la 7 mai 1551 de către regina Isabella Zapolya şi a fost însoţită de un act emis la Alba Iulia, în limba latină, care se spunea că aşa se răsplăteşte vitejia şi ataşamentul lugojenilor faţă de regină, iar semnul va fi purtat de ei şi urmaşii lor. Diploma respectivă dădea dreptul lugojenilor de a folosi stema pe înscrisuri, documente, steaguri etc., aşa cum cred ei de cuviinţă” – spunea dr. Dan Traian Demeter.
Stema Lugojului seamănă în bună parte cu cea de azi. Într-adevăr, elementul heraldic cu lupul alb, care se înalţă pe două picioare din mijlocul unei coroane, s-a păstrat până şi pe stema Lugojului din ziua de azi, simbolul fiind de altfel unul străvechi. De altfel, partea cu lupul şi cu coroana se regăseşte şi pe „stema mică” a familiei Zapolya. „Talerii cu stema Lugojului se numesc „de necesitate” pentru că au fost bătuţi pe o singură parte, iar între serii există diferenţe, pentru că ştanţele se schimbau foarte repede. Monedele cu stema Lugojului au fost băute la patru monetării din imperiu: Baia Mare, Sibiu, Cluj şi un alt loc, încă necunoscut, din Transilvania. Acest lucru se ştie după semnele imprimate pe monede: două ciocane încrucişate arată monetăria din Baia Mare, două ciocane şi o linie deasupra indică Sibiul, iar un pătrat indică Clujul” – explică Dan Traian Demeter.
Cea mai rară monedă cu stema Lugojului are 35 g de aur de 22 carate! Moneda de un taler „lugojean” este din argint, are 37,5 grame şi un diamentru de 3,5 cm. Stemei îi este alăturată inscripţia ISRU – „Ioannes Secundus Rex Ungariae”, adică Ioan al II-lea, Regele Ungariei. Moneda de un taler nu este singura emisă cu stema Lugojului – în cataloage mai fiind specificată o monedă de aur cu valoarea de zece ducaţi. Moneda de zece ducaţi, foarte rară, are 35 de grame şi este realizată din aur de 22 karate. Astfel de monede, în stare foarte bună, sunt cotate la valori cuprinse între 12.000 şi 20.000 de dolari. Preţurile sunt afişate în Catalogul “Gold coins of the world from ancient times” (“Monede de aur ale lumii din timpurile vechi”), care apare în SUA sub îngrijirea lui Robert Friedberg şi este un fel de “Biblie” a pasionaţilor de monede vechi. (Cristian Ghinea)
Cristian Ghinea's Blog 