Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for the ‘cultura Lugoj’ Category

Cu dedicație, mamei mele, cea care m-a luat pe o aripă și m-a dus în zări, hăt departe: învățătoarea Cornelia Ghinea, născută Picu (11 august 1931, Poiana Mare – 28 martie 2020, Lugoj)

”Încă din școală am iubit teatrul și muzica, două pasiuni pe care nu le-am părăsit niciodată”

-Care au fost motivele ce v-au determinat să alegeți profesiunea de învățător și ce amintiri păstrați despre anii formării dumneavoastră intelectuale?

-Cred că profesia de învățător am preluat-o de la tatăl meu, Florea Picu, învățător și el, care mi-a fost și primul educator și modelul pe care am căutat mereu să îl urmez în viață. De altfel, vreau să spun că fac parte dintr-o familie în care majoritatea membrilor ei au slujit și slujesc școala românească. Așa că nu știu dacă dorința de a deveni învățătoare a fost o chemare, o moștenire sau și una, și alta. După terminarea școlii primare, am devenit, prin concurs, elevă a Școlii Pedagogice de Fete (Școala Normală ”Madona Dudu”) din Craiova, unde am avut șansa să mă pregătesc cu profesori de excepție, precum Țărăscu, Făcăoaru, Gheorghe, Rădulescu, Mereuță, Stancovici, Scoroșanu și alții. Cunoștințele însușite aici au însemnat o inestimabilă zestre, care mi-a folosit în întreaga carieră. Încă din școală am iubit teatrul și muzica, două pasiuni pe care nu le-am părăsit niciodată.

DSC02128Învățătoarea Cornelia Ghinea, născută Picu  

”În primul an de învățământ, am lucrat cu o clasă de 41 de elevi, iar seara cu 32 de analfabeți”

– Ce a urmat după absolvirea Școlii Normale?

– Aveam 18 ani când am fost repartizată la Zimnicea, unde mi s-a propus o catedră de matematică la gimnaziu, pe care am refuzat-o, cerând să mi se dea o clasă la ciclul primar. Anii aceștia au fost cei mai frumoși, au fost ani de încercări, de căutări, dar și de greutăți. Am învățat de tânără să înfrunt viața, să lupt pentru ca imaginea învățătorului să capete valențe noi. În primul an de învățământ, am lucrat cu o clasă de 41 de elevi, iar seara cu 32 de analfabeți. În afara activității didactice, am îndeplinit și alte numeroase funcții, cum ar fi acelea de directoare a căminului cultural, bibliotecară, crainică la stația de radioficare a orașului etc. O perioadă de patru ani am fost profesoară de geografie – istorie, învățătoare – educatoare (pedagog) la Casa de Copii Școlari – Fete din Lugoj, dar perioada cea mai lungă și mai bogată în împliniri am desfășurat-o la Liceul ”Iulia Hasdeu” (17 ani), apoi la Școala generală nr. 2, de unde am ieșit la pensie. La maturizarea mea profesională au contribuit și cursurile de perfecționare, pe care le-am absolvit în București, Turnu-Măgurele și Timișoara. De asemenea, la îndeplinirea aceluiași deziderat, au mai contribuit pregătirea și obținerea gradului II (1967), gradului I (1977), coordonarea și conducerea cercului pedagogic, a comisiei metodice, aproape pe întreaga durată a activității mele profesionale. Am avut satisfacția de a activa ca metodistă a Inspectoratului Școlar județean Timiș, efectuând inspecții de grad atât în municipiul Lugoj, cât și în județ. Pentru rezultatele muncii mele am primit titlul de ”învățător evidențiat” (1983), gradația de merit, iar în 1985 am fost delegată din partea inspectoratului Școlar la Congresul Științei și Învățământului de la București.

casa fete 58

Casa de Copii Școlari – Fete, Lugoj, 1958. Învățătoarea Cornelia Ghinea și clasa ”cu mandoline” 🙂

20 de ani de activitate corală și zece ani de activitate teatrală

-Ce alte satisfacții ați avut?

-Desigur, acelea prilejuite de elevii care au absolvit diverse licee și facultăți și sunt astăzi oameni de nădejde: profeori, învățători, medici, economiști, farmaciști, muncitori… Meritul meu este acela de a fi pus temelia formării lor de mai târziu. Nu pot să nu amintesc despre cei 20 de ani de activitate corală și zece ani de activitate teatrală, în cadrul Sindicatului Învățământului și al Casei de Cultură a Municipiului Lugoj, care mi-au oferit mari satisfacții artistice. Cele mai reușite roluri, pe care le-am interpretat, sunt: Ameli, din piesa ”Escu…” de Tudor Mușatescu, Rada, din ”Oameni care tac” de Al. Voitin, Maria Buznea, din ”Pentru fericirea poporului” de Aurel Baranga, Gena, din ”Titanic Vals”, de Tudor Mușatescu, etc.

”Am dorit ca tinerii să nu lase viața să treacă pe lângă ei”

La pensionare, m-am desprins cu mare greutate de școală, deoarece ea a fost marea mea dragoste. Nu voi uita niciodată colegii cu care am lucrat într-o atmosferă de muncă și respect: Florea Daia, Ion Roman, Tațiana Streian și Nistor Mărgan.

-Ce ați dori să spuneți tinerilor din zilele noastre?
-Celor care doresc să devină învățători le spun să o facă doar dacă au chemare. Un bun dascăl trebuie să stăpânească arta de a preda. O lecție devine vibrantă când știi să apeși pe toate coardele, inclusiv pe cele ale sufletului. Aș dori ca tinerii să nu lase viața să treacă pe lângă ei. Întreaga lor capacitate intelectuală să o pună în slujba țării și a poporului din care fac parte. E sfânt să mori în țara în care te-ai născut. Acestea sunt câteva gânduri pe care aș dori să le insuflu și nepoatei mele, Cristiana.

Interviu realizat de prof. Zeno Maghețiu, pentru ”Redeșteptarea”, în cadrul rubricii ”Dascăli ai Lugojului”

Read Full Post »

Cetăţenii de etnie germană din Lugoj, stabiliţi în străinătate, saau nemţii noştri” cum ne place să le spunem, nu şi-au uitat originea şi locul de unde au plecat, arătând chiar mai mult respect şi recunoştinţă istoriei oraşului natal, decât locuitorii lui de azi.

Printre aceştia se numără, la loc de cinste, profesorul Heinrich Lay, Cetăţean de Onoare al Lugojului. Printre altele, acesta a acontribuit la organizarea îăntâlnirilor lugojenilor din Germania, desfăşurate iniţial la Ulm, apoi la Denkendorf, a editat publicaţia ”Foaia Lugojeană” (”Lugoscher Heimatblatt”) şi a salvat integral, prin fotocopiere, arhiva ziarelor de limbă germană din Lugoj din perioada interbelică.

Chiar înaintea Crăciunului 2019, compozitorul Helmut Klimek, fost profesor al Şcolii Populare de Artă din Lugoj în perioada ei de aur, ne-a făcut o extraordinară surpriză, editând la Stuttgart, oraşul german unde este stabilit, două DVD-uri cu secvenţe care arată, exact aşa cum era, Şcoala Populară de Artă în anii ’70.

Scoala-Populara-de-Arta-in-12-filme-originale-din-anii-70

”Filmările reprezintă Şcoala Populară de Arte în anii ’70. Sunt filmări alb-negru, pe peliculă de 8 milimetri, fără sonor. Filmările le-am făcut eu, cu posibilităţile de atunci, iar montajul aparţinne lui Robert Klimek. Trecerea pe formatul mp 4 a fost făcută în decembrie 2019, la Stuttgart. Am vrut să ofer lugojenilor o călătorie mică în trecutul mare al Şcolii Populare de Artă din Lugoj, care ne-a dăruit, pe parcursul deceniilor de existenţă, multe personalităţi culturale de neuitat”, spune profesorul Klimek.

Aşa cuim spuneam, filmările originale au fost făcute cu cameră de 8 mm şi fără sonor, dar au fost transpuse în format mp 4 cu diferite fonduri muzicale, începând cu Concertul pentru pian nr. 4 în G Major, op 58, de Beethoven.

„Secvenţele de film nu posedă drepturi de autor şi ar fi o mare bucurie să fie distribuite mai departe tuturor celor interesaţi”, adaugă prof. Helmut Klimek.

În total, sunt 12 nepreţuite secvenţe alb negru care ilustrează incredibila diversitate de activităţi a şcolii şi în care se pot recunoaşte elevi şi profesori din perioada anilor 70.

Filmele au ca subiect formaţia de muzică uşoară condusă de prof. Helmut Klimek, ansamblul de acordeoane condus de prof. Melita Kiss, clasa de ceramică coordonată de prof. Eugenia Marcu, clasa de pictură conduisă de profesorul Victor Jurca Lugojeanul, discipol al pictorului academic Virgil Simonescu, clasa de sculptură condusă de artistul plastic Ladislau Pokker, formaţia de fanfară, dirijată de profesoul Moroşanu, orchestra Şcolii Populare de Artă, condusă de profesoara Maria Blum, orchestra simfonică, sub bagheta profesorului Ion Măgureanu, ansamblul de taraf al Şcolii Populare de Artă, ansamblul de dansuri populare, coordonat de profesoara şi coregrafa Adela Streletz (care conducea şi clasele de balet).

Interesant este că Şcoala Populară de Artă avea pe acea vreme şi secţii externe, adică un fel de sateliţi care aveau, la rândul lor, diverse clase, precum cele de acordeon, isntrumente de suflat sau dansuri populare. Filmul domnului Klimek senior prezintă secvenţă cu activităţi ale Club 70 din Tomeşti, una din secţiile externe al şcolii lugojene, ceea ce contribuie la valoarea documentară a acestor imagini unice din istoria culturală de acum 50 de ani. În fine, seria filmpărilor se încheie cu secvenţe din piesa de teatru ”Piatra din casă”, în regia regretatului profesor Florin Ernescu, care ne-a părăsit cu câţiva ani în urmă.

Prin această extraordinară contribuţie la istoria Şcolii Populare de Artă şi a culturii lugojene, profesorul Helmut Klimek merită toată stima şi consideraţia lugojenilor care îşi preţuiesc tradiţiile. (c) Cristian Ghinea

Read Full Post »

În data de 9 martie 2020, plecat dintre noi fabulistul Arcadie Chirșbaum din Făget. A fost un om jovial, de mult bun simț, un umorist de calitate, care iradia energie pozitivă! A fost, în același timp, un apropiat al Lugojului și al lugojenilor. Trei dintre cărțile sale le-a publicat în orașul de pe Timiș. 
Arcadie Chirsbaum

Arcadie Chirșbaum, ”Archibald” pentru prieteni, s-a născut la 27 iulie 1941 la Briceni, Raionul Hotin, pe actualul teritoriu al Republicii Moldova. Fabulist, epigramist și poet dialectal, Arcadie Chirșbaum este unul dintre puținii scriitori care au fost membri atât în Uniunea Scriitorilor din România, cât și în Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova.
A făcut școala primară la Coșava, apoi la Făget, iar clasele gimnaziale și liceale la Liceul Teoretic ”Traian Vuia” din Făget (1962-1968), Institutul Pedagogic din Timișoara, Facultatea de Educație Fizică (1952-1965) și Institutul de Educație Fizică din București (1965-1968). Cariera de dascăl și-a început-o la școala generală din Birchiș, județul Arad, în 1965, apoi trece până la pensionare la Liceul Teoretic ”Traian Vuia” din Făget, între anii 1966 – 2004.
A publicat următoarele cărți: ”Allegro ma non troppo” – fabule, Editura Facla Timișoara 1983, ”Redivivus sus scrofa” fabuke, Helicon Timișoara 1997 ”Sperietoarea” fabukle 2006, Nagard Lugoj, ”În Braille”, catrene, Nagard Lugoj 2006, ”Șoadă-i lumea la Făget”, Nagard Lugoj 2008, în Colecția ”Grai bănățean”, ”Ochi în oglindă”, fabule, Waldpress Timișoara 2010, ”Fabule” Waldpress Timișoara 2011, Stanțe Waldpress Timișoara 2012 etc.
Catrenele și fabulele sale vor ține loc de amintire de acum înainte. Pentru mine, vor rămâne plimbările scriitoricești la Timișoara, în imensul său clasic Mercedes Cobra alb, asezonate cu glume și povești nemuritoare… Drum bun spre stele, Arcadie Chirșbaum!
Cristian Ghinea

Read Full Post »

O seară frumoasă muzică şi poezie, alături de poeţi şi scriitori la Moncafe, cu prilejul lansării antologiei de poezie „Ontos, eros, thanatos” (Editura Mirador, Arad)- vineri, 21 februarie 2020. Marian Odangiu, Ela Iakab, Adriana Weimer, Ion Oprișor, Ilie Chelariu, Dumitru Oprişor, George Popovici, Nicolae Silade, Andrei Lucian Mocuţa, Remus Valeriu Giorgioni, Vicu Cojocaru și Ionel Panait. Foto: George Popovici – cu mulţumiri pentru muzică şi poezie.

Lansare antologie poezie

Read Full Post »

Profesorul universitar Robert D. Reisz, decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice, Filozofie şi Ştiinţe ale Comunicării al Universităţii de Vest, s-a stins din viaţă duminică, 2 februarie 2020, la doar 55 de ani.

Robert Reisz a fost unul dintre intelectualii de marcă ai Lugojului, cercetător la Universitatea germană Halle Wittenberg şi un om cu carieră profesională şi viaţă personală împlinită.

Robert Reisz 01 (Medium)

Născut la Lugoj, la 13 noiembrie 1964, Robert D. Reisz a fost profesor la Facultatea de Matematică a Universităţii de Vest din Timişoara şi, din 2002, cercetător la un institut de sociologie a învăţământului celebru la nivel european, Institut für Hochschulforschung al Universităţii Martin Luther din Halle-Wittenberg, Germania. În perioada 1984-1988 a studiat matematica şi informatica la Universitatea din Timişoara (UVT), apoi ştiinţele economice la Universitatea din Kassel, Germania. În anul 2000 a obţinut doctoratul în informatică, cu o teză de modelare statistică, la Universitatea de Vest din Timişoara. Robert Reisz a lucrat ca cercetător la Oktataskutatointezet Budapesta (1992-1993), la Wissenschaftlicher Zentrum für Hochschulforschung und Arbeit, Kassel, Germania (1994-1996). A fost bursier al Colegiului „Noua Europă” din Bucureşti (1999-2000) şi al Collegium Helveticum, Zürich în anul 2000. Ulterior a devenit decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice, Filozofie şi Ştiinţe ale Comunicării al Universităţii de Vest din Timişoara.
Cooptat în echipa Programului ONU pentru Dezvoltare În România, dr. Robert Reisz, membru al Societăţii Sociologilor din România şi al Societăţii de Ştiinţe Politice, a avut relaţii foarte apropiate de colaborare cu Facultăţile de Ştiinţe Politice de la Cluj şi Oradea, precum şi cu Colegiul „Noua Europă” de la Bucureşti, fondat şi condus de Andrei Pleşu. „Am fost contactat prin Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) care a organizat un grup de experţi pe probleme de dezvoltare şi unde eu am intrat pe latura de învăţământ. Pregătim masterate ale viitorilor specialişti români pe această temă” – declara dr. Reisz, pentru “Redeşteptarea”.
Cooptat într-o echipă de cercetători de pe patru continente, lugojeanul ne declara în 2013: „principala mea preocupare acum se referă la productivitatea ştiinţifică, la cât, cum şi în ce fel se cristalizează producţia ştiinţifică şi în special cum s-a schimbat aceasta pe parcursul secolului XX. Continuând colaborarea mea cu Institutul Martin Luther al Universităţii Halle-Wittenberg şi cu prof.dr. David Baker de la Pennsylvania State University din Statele Unite, sunt parte acum la un proiect de cercetare de mare amploare care a fost demarat în toamna lui 2012 şi e planificat să dureze cel puţin până la finele lui 2014”.
Echipa internaţională de cercetare în care fusese cooptat şi lugojeanul Robert Reisz reunea personalităţi din Statele Unite, Germania, Luxemburg, România, Qatar, Egipt, China, Japonia, Coreea de Sud şi Taiwan. Proiectul, numit “Productivitate ştiinţifică, dezvoltarea învăţământului superior şi societatea cunoaşterii: China, Germania, Japonia, Taiwan, Qatar, Statele Unite” şi aşa finanţat de către Qatar National Research Fund şi coordonat de către prof. dr. David Baker, de la Pennsylvania State University.
Cercetătorul lugojean era un om împlinit nu numai pe plan academic, ci şi familial. Era căsătorit şi avea doi copii realizaţi: Andreea şi Alex.
”Faptele bune sunt propria lor răsplată. Ele te ajută să fii în echilibru cu propria ta persoană” a fost motto-ul după care Robert Reisz se ghida în viaţă. Cristian Ghinea

Read Full Post »

Prezent cu un portret la pagina 228 în „Dicţionarul scriitorilor români de azi din România, Basarabia, Bucovina de Nord, Banatul Sârbesc, Europa Occidentală, Israel, America” – autori: Boris Crăciun şi Daniela Crăciun – Costin (Editura „Porţile Orientului”, Iaşi, 2011) . Dicţionarul ilustrat cuprinde, în peste 600 de pagini, portretele a 2.000 de scriitori români de pe toate continentele.

 

 

Read Full Post »

La 25 de ani de la prima sa emisiune, difuzată la 1 august 1994, televiziunea locală TenTv, deținută de omul de afaceri Gabriel Olariu, se află în impas. TenTv este în pragul desființării. Se așteaptă încă un ofertant, prin cedare de licență, lucru permis în condițiile legii. O implicare a administrației locale este puțin probabilă, în condițiile în care o parte din consiliul local nu este favorabil ideii susținerii postului. Indiferent ce va rezerva viitorul, o scurtă istorie a postului de televiziune se impune.

Totul a pornit de la o idee a profesorului Josif Constantin Drăgan, care a dorit să facă un cadou orașului, punând la punct un adevărat trust de presă din care făceau parte publicațiile ”Redeșteptarea” Lugoj, ”Renașterea bănățeană” – Timișoara, ”Națiunea” – București, ”Bulletin europeen” – Milano, alături de Tele Europa Nova Lugoj, Timișoara, Iași, București, Cluj și posturile de radio aferente.

Nu trebuie uitați doi cetățeni italieni cu suflet mare, care au vegheat la instalarea echipamentelor, a antenelor de emisie și au supervizat primele probe transmise în eter. Este vorba despre Curzio Bellini, veteranul care a contribuit la implementarea televiziuni color în Italia și Paolo D’Oro, tehnicianul care a instalat efectiv postul radio TV la Lugoj, ambii din Milano (foto, în timpul probelor de studio din 1994).

Probe studio TV 1994 prel (Medium)

În data de 22 iulie 1993 a avut loc ultima ședință din acel an a Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), organism care acordă licențele de emisie la nivelul României., pentru posturile de radio și televiziune. La acea vreme, președinte al CNA era Titus Raveica, iar Șerban Pretor era șeful Serviciului de acordare a licențelor.

22 iulie 1993 este o dată importantă, pentru că atunci Tele Europa Nova, cum ăi mai spun și azi lugojenii, a obținut licența de emisie pentru Lugoj. Din delegația prezentă atunci la București, au făcut parte dl. Mihai Tventarnei – directorul postului, Marius Gangan, Dorin Păcurar și Cristian Ghinea – realizatori de emisiuni, regretatul inginer Petre Boulescu – care se ocupa de partea tehnică și de echipamente, precum și Anica Filimon, cea care a gestionat partea financiară.

Din comisia care a acordat – în unanimitate! – licența, au făcut parte personalități culturale de prim rang: profesorul universitar Titus Raveica, academicianul Răzvan Theodorescu, profesorul universitar și literatul Alexandru Piru, cantautorul și artistul Tudor Gheorghe, respectatul critic de film Ecaterina Oproiu, omul de televiziune Radu Coșarcă, și, nu în ultimul rând, regizorul și directorul de imagine Constantin Vaeni, unul dintre cei mai cunoscuți cineaști români din acea perioadă, care lucrase timp de 20 de ani la studioul ”Sahia Film”.

În iulie 1994, deci în urmă cu 25 de ani, a avut loc prima emisiune a postului Tele Europa Nova Lugoj, devenit apoi TenTv Lugoj, iar o lună mai târziu, a emis și Radio Europa Nova Lugoj (REN), post coordonat de dinamicul nostru coleg Dardu Atanasiu, actual la Kiss FM Lugoj.

Chiar dacă luna decembrie 2019 va pune punct unui parcurs de un sfert de secol, o performanță în sine în contextul audiovizualului românesc, adresăm un gând bun tuturor celor care au participat la viața postului de televiziune din Lugoj! (C.G.)

 

Read Full Post »

radu-paraschivescu-lansare-de-carte-lugoj-8Dubla lansare de carte a scriitorului Radu Paraschivescu a cunoscut un deplin succes de public. Vineri 27 septembrie 2019, seara, Clubul de artă “English Pub” s-a dovedit a fi neîncăpător pentru toţi iubitorii de carte care au dorit să îl asculte pe Radu şi să obţină un exemplar cu autograf din volumele lansate: bestsellerul de la Bookfest ”În lume nu-s mai multe Românii (planetei asta i-ar mai trebui)“ și romanul ”Fluturele negru“, ajuns la ediţia a doua.

 

Read Full Post »

Vineri, 20 septembrie 2019 – la Casa Bredicenilor, alături de Teodora Idvoran, Daniel Vighi şi Ovidiu Forai, la foarte reuşita serată culturală „Ariergarda” Timişoara (foto: Adriana Weimer).

Ariergarda

 

Read Full Post »

A apărut interviul „Scriitorul şi jurnalistul Cristian Ghinea – La Lugoj, atmosfera este mai… colocvială”, semnat de Dumitru Oprişor, Ghid TV 16-22 august 2019, în „Renaşterea bănăţeană” – cotidian regional, Timişoara – nr. 8973, miercuri, 14 august 2019. Mulţumesc mult, Dumitru Oprişor!

Read Full Post »

Older Posts »