Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for Mai 2013

Arta vitraliilor

Simona Denghel este o profesoară de sport care, cu vreo cinci-şase ani în urmă, s-a apropiat cu pasiune de o formă de artă mai puţin obişnuită. Arta vitraliilor, căci despre ea este vorba, a cucerit-o din prima clipă. În prezent, arta a ajuns să ocupe un loc la fel de important ca şi ocupaţia sa de bază. „La un moment dat, chiar am vrut să renunţ la una dintre cele două preocupări dar, cum ţineam la fel de mult la amândouă, le-am lăsat să se împletească. Acum, lucrurile merg cam aşa: vin la şcoală pe la două, apoi de la cinci la zece seara lucrez în atelier, la vitralii. E adevărat, există un preţ: nu prea mai am timp liber”, spune Simona Denghel.

Vitralii 01

Zece zile de muncă pentru un metru pătrat de vitraliu. Munca unui artist care crează vitralii este una care cere nu numai migală, ci şi timp. În plus, trebuie spus că există şi un risc, plumbul fiind toxic, iar praful fin de sticlă inhalat putând cauza probleme serioase de sănătate (silicoză). Pentru un metru pătrat de vitraliu, Simona Denghel lucrează cam o săptămână-zece zile, asta într-un ritm de cinci-şase ore pe zi. Fiecare bucăţică de sticlă este trasată conform unui proiect realizat iniţial pe hârtie, numerotată şi apoi tăiată cu diamantul. Tăierea cu diamantul se face de mai multe ori la rând, pentru a nu se rupe greşit. O atenţie specială necesită „decuparea” pieselor cu contururi rotunde. Desprinderea fiecăreia necesită o „ciupitură” finală cu un cleşte special. Componentele de sticlă ale vitraliului sunt colorate şi arse, de două-trei ori la rând, într-un cuptor care funcţionează pe gaz şi încălzeşte sticla la 645 de grade. Până şi extragerea micilor piese colorate necesită timp, căci trebuie aşteptată răcirea cuptorului, până la 30-40 de grade. Lipsa fabricilor de sticlă din România face acest meşteşug şi mai dificil. „Din păcate, trebuie să procurăm sticla din Franţa, Germania sau chiar din America (n.r. – unel din aceste sticle speciale conţin praf de aur). E drept, în România mai sunt câteva depozite, dar sticla este foarte scumpă dacă nu e achiziţionată în cantităţi mari”, spune Simona Denghel.

Vitralii 02

Vitraliile mele au garanţie de peste o sută de ani! Spre deosebire de tehnica mai nouă, cea aplicată cu materiale hobby, Simona foloseşte tehnica clasică, în plumb şi cu sticlă colorată în masă. În caz că se pictează, pictura pe sticlă se arde în cuptor. Deşi ia mai mult timp şi necesită o atenţie specială, calea tradiţională recompensează atât artistul, cât şi cumpărătorul. „Lucrările astfel realizate au garanţie de peste o sută de ani”, spune Simona Denghel. Prin comparaţie, vitraliile aplicate sau „false”, au culori mult mai şterse, iar plumbul, care este aplicat, poate fi desprins cu mâna. Sticla colorată în masă are culori frumoase, vii, până şi transparenţa este una deosebită. Aşa se explică şi diferenţa de preţ – dacă un vitraliu aplicat costă cam 100 euro metrul pătrat, cel realizat prin tehncă tradiţională valorează de la 250 de euro mp în plus.

Vitralii 03

Opere de artă care vin din vechime şi au viitor. La Lugoj, vitraliile Simonei Denghel pot fi admirate la noua biserică din Cartierul Cotu Mic, unde a realizat toate ferestrele. „Sunt mândră de aceste lucrări şi sper ca şi lugojenii să fie la fel de mândri de mine”, a declarat artista. Vitraliile, ca opere de artă, nu sunt neapărat accesorii pentru ferestre sau uşi, ele pot fi încastrate şi în perete, în nişe speciale, iluminate corespuzător. Tot mai multe persoane particulare, dar şi proprietari de pensiuni, restaurante etc., aleg acest gen de artă care, venind din vechime, are darul de a înnobila clădirile. (Cristian Ghinea)

 

Anunțuri

Read Full Post »

În perioada 15-18 mai 2013, la Băile Herculane s-a desfăşurat cea de- a XIII-a ediţie a Colocviilor Internaţionale „Reflex”, organizate sub egida Consiliului Judeţean Caraş-Severin, prin Centrul Judeţean Caraş-Severin pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, revista Reflex, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România şi Asociaţia „Radio Semenic” Reşiţa, în parteneriat cu Filiala Institutului Cultural Român Banat-Crişana.

LOGO DSCF5153

Cuvânt de întâmpinare. Deschiderea Colocviilor a avut loc miercuri, 15 mai, la Sala de Conferinţe a hotelului Golden Spirit din Băile Herculane. La ora 18.00 Octavian Doclin, redactor-şef al revistei „Reflex” a prezentat invitaţii şi cuvântul de întâmpinare al oficialităţilor judeţului Caraş-Severin şi al organizatorilor.

LOGO DSCF5101

Printre invitaţii prezenţi s-au numărat Adam Puslojic şi Dragoljub Firulovic (Serbia), Lucian Alexiu, Slavomir Gvozdenovici, Alexandru Ruja, Viorel Marineasa, Livius Petru Bercea, Ion Marin Almăjan, Vasile Bogdan, Gheorghe Secheşan, Dana Nicoleta Popescu, Vasile Petrica, Titus Suciu (Timişoara), Gheorghe Schwartz, Vasile Dan, Ioan Matiuţ, Gheorghe Mocuţa (Arad), Dorin Murariu, Dan Floriţa Seracin, Cristian Ghinea, Simion Todorescu (Lugoj), Doru Dinu Glăvan, Nicolae Pârvu, Erwin Zigla, Gheorghe Jurma, Gheroghe Zincescu (Reşiţa), Aurel Pop (Satu Mare), Dumitru Augustin Doman (Cureta de Argeş) etc. Ulterior, li s-au alăturat Simion Dănilă (venit direct de la Viena, unde a fost omagiat cu prilejul împlinirii a 70 de ani de viaţă), Nicolae Danciu Petniceanu (Mehadia) şi Vasile Moiş (Satu Mare), ultimul venit în calitate de scriitor.

LOGO DSCF5117

Lansarea volumului bibliofil  dedicat lui Nichita. La 18.30 a avut loc lansarea volumului bibliofil  „Nichita Stănescu, Jedino moi jivot. Umreti za mene jednom”, apărut la Editura Filip Visnjic, Belgrad, 2013 şi realizat de poetul şi traducătorul Adam Puslojic, membru de onoare al Academiei Române. Volumul a fost prezintat de Adam Puslojic, Gheorghe Schwartz, director al ICR filiala Banat Crişana şi Lucian Alexiu, director adjunct al Institutului Cultural. Vasile Dan, preşedintele Filialei Arada a Uniunii Scriitorilor şi redactor şef al revistei „Arca”, a prezentat cărţile lui Adam Puslojic, începînd cu recenta apariţie la Editura „Mirador” din Arad – remarcabilul volum de poezie „Mereor”. Adam Puslojic a citit un poem închinat regretatului poet Anghel Dumbrăveanu, „Izgonirea lui Adam”, scris la Timişoara în 1993 şi poeme din volumul „Mereor”, inclusiv unul închinat „prietenului Firu” – alias cantautorul Dragoljub Firulovic, care a răspuns cântând cu voce vibrantă „Lume, lume, soro lume”.

LOGO DSCF5146

Scriitorul şi exegetul arădean Gheorghe Mocuţa s-a referit apoi la Banat ca la un „spaţiu al intertextualităţii”, reamintind vorbele lui Stoica de Haţeg (reluat de Florin Bănescu) în legătură cu unicitatea acestuia: „ţine-o Doamne tot aşa, nici cu neamţu’, nici cu turcu”.

LOGO DSCF5104

Laureaţii ediţiei 2013 a „Colocviilor”. Poetul Octavian Doclin a înmânat apoi Diploma de Excelenţă a „Colocviilor” academicianului Adam Puslojic şi Diplome de Onoare poetului Vasile Dan (65 de ani), Slavomir Gvozdenovici (60 ani, pentru prezentarea poeziei sârbe în cultura română), prozatorului Dan Floriţa Seracin (70 de ani), lingvistului, traducătorului şi germanistului Simion Dănilă (70 de ani), precum şi romancierului Paul Eugen Banciu (70 de ani). Diplomele au fost semnate de prof. dr. Sorin Frunzăverde, preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin (instituţie finanţatoare a „Colocviilor”), Gheorghe Ţunea, directorul Centrului Judeţean pentru conservarea şi promovarea creaţiei populare şi, evident, de coordonatorul „Colocviilor”, poetul Octavian Doclin, redactor-şef al revistei culturale „Reflex” din Reşiţa.

LOGO DSCF5125

Maraton editorial. În continuare, cuvântul a aparţinut reprezentanţilor revistelor şi editurilor invitate (moderator: Vasile Dan). Primul a vorbit poetul arădean Ioan Matiuţ, directorul Editurii „Mirador”. Volumul său „Fuga din urmă” a avut o întâmpinare din partea exegetului Gheoghe Mocuţa, care  l-a caracterizat astfel pe autor: „pe cât de intempestiv este ca ca om, ca editor, ca fiinţă care se manifestă în cultură, pe atât este de discret ca poet. Ioan Matiuţ poate fi considerat un poet al monologului interior”. Slavomir Gvozdenovici a trecut în revistă o serie de traduceri din limba sârbă în română şi viceversa, amintind nume consacrate precum Ivo Andric, Danilo Kiss, Miodrag Pavlovici, Ljubomir Simovici şi altele aflate pe calea dobândirii unei binemeritate recunoaşteri, precum Aleksandar Stoicovici şi România şi Katalina Costici din Canada. Gheorghe Jurma, directorul Editurii TIM din Reşiţa, s-a referit la romanul „Jurnalul unei călătorii” de Florina Sgaverdea, proza fantastică a lui Gheorghe Zincescu, interviurile culturale ale lui Titus Crisciu, lirica lui Nicolae Sârbu („Vitralii sparte”) şi proza lui Ioan Cărmăzan, „Povestiri din Bocşa”.

LOGO DSCF5130

După un intermezzo „firulian” cu o doină sârbească, editorul timişorean Lucian Alexiu a trecut în revistă ultimele apariţii la editurile „Hestia” şi „Anthropos”, pe care le conduce: trilogia lui Dan Floriţa Seracin („Croaziera”, „Amurg timpuriu”, „Întoarcere din larg”), prozele din „A opta treaptă” de acelaşi autor, cărţile dedicate remarcabilului romancier Paul Eugen Banciu (Dana Nicoleta Popescu – „Măştile timpului” şi Dorin Murariu – în curs de apariţie), precum şi traducerea lui Simion Dănilă – „Nietzsche – opere complete”, volumul VII, cel care încheie seria antumelor marelui gânditor german. În intervenţia sa, universitarul timişorean Al. Ruja („Dicţionarul scriitorilor din Banat”) a spus: „apreciez în mod deosebit tenacitatea şi dăruirea poetului Octavian Doclin în organizarea acestor colocvii. Un efort deosebit în condiţii dificile” !

DSCF5145

Poetul sătmărean Aurel Pop, redactor şef al revistei „Citadela”, a prezentat volumele editate la editura omonimă, care a publicat până acum peste 200 de „istorii locale”, monografii şi studii monografice. El a subliniat legăturile cu Banatul: „în cimitirul din Lugoj odihnesc cel puţin zece sătmăreni, printre care şi canonicul unit Ioan Boroş, cronicar al oraşului”. Criticul Jeana Morărescu a vorbit despre poetul Toma George Maiorescu (prezent şi el la „Colocvii”) şi despre romanele fantastice ale lui Gh. Zincescu („Iarna în Rai” şi „Proprietăţi în Paradis”, primul apărut la Editura bucureşteană „Palimpsest”, al doilea la TIM – Reşiţa). Referitor la mesajul lui Zincescu, Jeana Morărescu a observat că „umanismul nu mai poate fi antropocentric. Speranţa capacităţii de refacere a umanismului este cea a noul umanism integrator”. Editura „Marineasa” a fost prezentată de prozatorul timişorean Gheorghe Marineasa. Acesta a pus în lumină cărţile lui Octavian Doclin, lucrarea „Francezi în Banat-bănăţeni în Franţa” de Smaranda Vultur, volumul de interviuri culurale „Năvodul cuvintelor” semnat de Constantin Buiciuc şi de Remus Valeriu Girogioni, precum şi proiectele sale cu grupul „Ariergarda”.

LOGO DSCF5150

100 de ani de roman românesc şi european. Joi, 16 mai, de la ora 10.00 Gheorghe Schwartz şi Livius Petru Bercea au moderat o sesiune de comunicări susţinută de critici şi istorici literari pe tema „100 de ani de roman românesc şi european”. Sesiunea a continuat de la ora 18, cu intervenţii, discuţii şi confesiuni. Doru Dinu Glăvan, preşedintele Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România (asociaţie care grupează peste 4.000 de membri) a vorbit despre atragerea în rândurile SZP a jurnaliştilor din presa culturală, religioasă, militară şi din diaspora. „UZP este în parteneriat cu Institutul Cultural Român, pentru promovarea reciprocă a evenimentelor organizate în comun. Am discutat cu dl. Andrei Marga ca un membru al UZP să fie în conducerea ICR”, a mai spus Glăvan. Dumitru Augustin Doman, redactorul şef al revistei „Argeş”, a deplâns lipsa criticii de întâmpinare şi a prozei scurte din paginile revistelor literare, iar seara s-a încheiat cu o polemică între Titus Suciu şi Vasile Moiş pe marginea celor patru volume ale ultimului, din seria „În spatele uşilor deschise”.

LOGO DSCF5142

LOGO DSCF5141

Salonul prozatorilor. Dimineaţa zilei de vineri, 17 mai a fost dedicată unei sesiuni de lecturi intitulată „Salonul prozatorilor” (moderatori: Octavian Doclin şi Gheorghe Secheşan). După amiază, la Teatrul de Vară din Băile Herculane era programat recitalul poeţilor invitaţi: „Poemul ca un păstrăv în apele Cernei”. Invitat special – cantautorul şi poetul Dragoljub Firulovic (Republica Serbia), iar moderator – Doru Dinu Glăvan, preşedintele Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România. Comunicările din cadrul colocviului vor fi publicate în două numere ale revistei „Reflex”. (Cristian Ghinea)

 

 

Read Full Post »