Precuvântare… Sincer vorbind, iniţial am vrut să scriu o carte cu poveşti lugojeneşti, care să întregească acea serie de volume căreia îi spun, la modul afectuos şi complice, „O istorie neconvenţională a Lugojului”. Seria a început în 2005 cu „Clipa magică”, a continuat în 2006 cu „Intra muros” şi, un an mai târziu, cu „Ars longa”. Însă, aşa cum m-am convins în cele două decenii de când scriu şi tot scriu, cărţile au viaţa şi personalitatea lor, pe care şi-o capătă discret încă de la naştere, apoi şi-o dezvoltă singure, făurindu-şi un destin al lor – cu sau fără voia autorului. Aşa că, până la urmă, a ieşit o galerie de portrete, o sumă de biografii remarcabile – prima care poartă pe copertă binecuvântatul nume al burgului bănăţean în care m-am născut. În fond, chipurile Cetăţii pot fi puse la fel de bine în lumină prin dialoguri culturale – scrise sau purtate în studiouri de televiziune, sub lumina reflectoarelor, prin poveşti, reportaje ori simple, „banale” însemnări, a căror importanţă o descoperim adesea târziu, mult prea târziu. „Zece pentru Lugoj” nu este şi nici măcar n-are ambiţia de a fi o enciclopedie, nu este nici compendiu, nici carte de istorie, nici măcar un almanah „who’s who” local. „Zece pentru Lugoj” este o sumă de întâlniri memorabile, pe care m-am simţit dator să le împărtăşesc, să le transmit mai departe.
Aşadar, sunt în aceste pagini oameni pe care i-am întâlnit, cu care am vorbit, care m-au cucerit şi m-au fascinat. Sunt oameni pe care i-am descoperit în apele mai mult sau mai puţin îndepărtate ale trecutului şi cu care aş fi vrut să fiu contemporan, măcar preţ de o clipă. Pentru că n-am avut acest privilegiu, pe câţi am putut, i-am invitat respectuos în paginile acestei cărţi. Apoi, sunt oameni ai prezentului, care se încăpăţânează să apere ideea de cultură într-o societate grăbită, materialistă şi tot mai săracă sufleteşte. În fine, am aruncat o privire spre viitor, prin tinerii care au izbândit în ţară sau peste hotare, menţinând încă vie speranţa celor buni, care vor veni după ei, modelele reprezentate de marii noştri performeri necunoscuţi. Necunoscuţi, din păcate – la ei acasă. Modeşti, ei îşi continuă drumul plin de succes „dincolo”, luptând – pe bune! – cu sute şi chiar mii de contracandidaţi care le-ar lua locul de muncă şi mâine, dacă ar putea, într-o competiţie dură, dar cinstită, cu reguli corecte şi care nu se schimbă pe parcursul jocului. Despre multe personalităţi trecute şi prezente ale urbei, de la Jakob Muschong şi Edward Teller, până la Gelu Barbu sau Silviu Orăviţan-Creţu, am mai scris în volumele mele, amintite la început. Unele dintre aceste biografii, puţine la număr, le-am reluat în volumul de faţă, însă doar dacă le-am considerat relevante în context sau dacă am avut de adăugat elemente noi, inedite, carecare să le readucă în atenţia cititorilor. Despre alte personalităţi am scris, dar materialul pe suport original s-a pierdut şi este în curs de recuperare; despre altele, adun material şi sper să vadă lumina tiparului într-o bună zi, conştient că spiritul viu al Lugojului este în continuă prefacere şi reinventare, deci imposibil de adunat între copertele unei cărţi, fie ea oricât de cuprinzătoare. Tuturor acestora le dedic volumul de faţă, ca pe o chemare spre un viitor mai demn, mai înţelept, mai uman. (Cristian Ghinea)
http://www.banaterra.eu/biblioteca/content/ghinea-cristian-zece-pentru-lugoj
Read Full Post »
