Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘Vulturii Lugoj’

Anul acesta (2019) se împlinesc 120 de ani de la înfiinţarea primului club de fotbal lugojean. Mai ştie cineva asta?! Celor care cred că Lugojul nu are tradiţie în sportul numărul unu al lumii, le vom arăta mâna cu cinci degete răsfirate, corespunzătoare la tot atâtea performanţe fotbalistice care par incredibile în zilele noastre, dacă n-ar fi consemnate în toate enciclopediile de specialitate.

Cinci performanţe uluitoare ale fotbalului lugojean

Pentru cei care nu le cunosc, să trecem în revistă cele cinici performanţe de excepţie. În primul rând, Lugojul are unul dintre cele mai vechi cluburi de fotbal din ţară şi unul dintre puţinele înfiinţate înainte de anul 1900, mai exact la 1899! Doi: Lugojul a jucat primul meci intercluburi de pe actualul teritoriu al României, la Timişoara, cu FC Timişoara, la 20 august 1902. Al treilea fapt extraordinar: Lugojul a câştigat primul meci intercluburi din istoria all time a fotbalului românesc: 3-2 cu FC Timişoara, în partida amintită din 1902. A patra ispravă fotbalistică demnă de toată lauda a lugojenilor este victoria în primul meci internaţional intercluburi jucat de un club de pe actualul teritoriu al României: 4-1 cu Reuniunea de Sport din Vârşet. Meciul s-a jucat la Lugoj, la 19 iulie 1903, iar pe atunci Vârşeţul făcea parte, ca şi oraşul nostru, din fostul Imperiu Austro-Ungar.

Lugojul, oraşul singurului campion mondial la fotbal din România

În fine, a cincea performnanţă pe care nu poate să ne-o ia nimeni, pentru că este, ca şi celelalte, o întâietate, este faptul că Lugojul se mândreşte cu singurul campion mondial la fotbal din toată România. Josef Posipal, născut la Lugoj, este singurul fotbalist din România care a cunoscut încununarea sportivă supremă. Posipal a făcut parte din echipa Germaniei (de Vest) care a cucerit primul său titlu la Campionatul Mondial din 1954, după finala de infarct de la Berna, 4-2 cu Ungaria. Acest meci, cu lugojeanul Posipal pe teren, a intrat în legenda Campionatelor Mondiale. În anul 2003, germanii au făcut un frumos film dedicat acelui Campionat Mondial, numit „Das Wunder von Bern” („Minunea de la Berna”). Dacă nu l-aţi văzut, vi-l recomand. Este un film despre fotbal, dar plin de căldură sufletească. Josef „Jupp” Posipal este considerat şi astăzi una din gloriile echipei Hambruger SV, unde a jucat ca fundaş în culmea carierei sale, între anii 1949-1958.

Regele Ferdinand al României, fanul declarat al ”Vulturilor”!

Desigur, toate acestea nu sunt nici poveşti, nici „legende urbane” ci fapte consemnate în anulare statistice şi eniclopedii ale fotbalului românesc şi internaţional. Privind la stare jalnică în care a ajuns azi fotbalul lugojean, ne întrebăm câţi diriguitori, administratori sau oameni care pot decide soarta acestei ramuri sportive cunosc aceste fapte care par de domeniul visului şi al fanteziei, deşi sunt incontestabile.

Vulturii 1930A (Medium)

„Vulturii” în 1930

Unul dintre cei mai respectaţi şefi de stat din istoria României, Regele Ferdinand Întregitorul, s-a semnat pe drapelul clubului de fotbal Vulturii, în anul 1921, ca semn de respect pentru tradiţia fotbalului lugojean. Drapelul e păstrat la sediul Corporaţiei Meseriaşilor din Lugoj. ”Vulturii” au luat fiinţă în 1920, iar în sezonul 1937-38 au jucat în Divizia A, cu o prestaţie onorabilă, clasându-se pe locul 7 din 10 echipe. Dacă Regele Ferdinand I a făcut acest gest, ne gândim, fără a da lecţii, că în memoria acestui trecut invidiat de toată ţara, am putea face mai mult pentru fotbalul nostru actual, aflat în suferinţă.

Aventura fotbalului lugojean a început la 1899

Pentru a nu fi bănuiţi de părtinire sau patriotism local, apelăm la una din enciclopediile fotbalistice de dinainte de 1990, ştiut fiind faptul că pe vremea aceea Lugojul era un fel de „răţuşca cea urâtă” a României, pe care nu o iubea nici Ceauşescu şi nici… consoarta.

Enciclopedia ”Fotbal de la A la Z” a apărut, sub semnătura lui Mihai Ionescu şi Mircea Tudoran, la Editura Sport Turism, în două volume de peste 550 de pagini fiecare. Primul dintre acestea a văzut lumina tiparului în anul 1984 şi este dedicat istoriei fotbalului autohton. El consemnează începuturile acestui popular sport în România. ”1899: la Lugoj se înfiinţează Reuniunea de Sport din Lugoj, disciplina sportivă principală fiind fotbalul”, scrie în enciclopedia citată.

Suporterii timişoreni, către favoriţi: ce faceţi, vă daţi bătuţi?!

La 20 august 1902, F.C. Timişoara (în culorile alb-verde, cum scriu gazetele epocii) a primit replica echipei Reuniunea de Sport din Lugoj – Lugosher Sportverein, în primul meci de fotbal intercluburi oficial desfăşurat pe teritoriul României de azi. Un meci istoric, încheiat cu victoria lugojenilor, care s-au impus cu scorul de 3 -2. Aşa cum am mai scris, meciul s-a disputat pe terenul nou construit al Fussballclubs von Temeswar (denumirea oficială a clubului timişorean), stadionul fiind ridicat pe actualul Bulevard Mihai Viteazul din Timişoara, pe locul clădirii Politehnicii.

„Selecţionata” Lugojului cuprindea români, germani, maghiari şi evrei: Pollak – Nagy, Siegfried – Berceni, Gîndu, Oprea – Kral, Györbiro, Morgenstern şi Brediceanu. Ca o curiozitate, ambele echipe au evoluat în câte 10 jucători. Preşedintele Reuniunii de Sport din oraşul de pe Timiş a fost un oarecare domn Ernst Haas, care a făcut şi… oficiile de arbitru. Presa vremii consemna că, la finalul partidei, spectatorii timişoreni, nemulţumiţi de rezultat, au intrat pe teren şi au îndemnat jucătorii să continue jocul: ”Ce faceţi, vă daţi bătuţi? Jucaţi în continuare!”. Ei că nu ştiau că meciul are o durată determinată, dar până la urmă au acceptat înfrângerea, promiţând „revanche” lugojenilor.

Prima victorie într-un meci internaţional intercluburi

După ce, la 4 august 1902, fotbaliştii noştri au fost învinşi pe teren propriu (stadionul lugojean fusese inaugurat exact cu un an în urmă), de către echipa ”Szabadka” din actualul oraş Subotiţa, din Serbia, Reuniunea de Sport din Lugoj a reuşit prima victorie internaţională inter-cluburi, consemnată entuziast în ziarul ”Drapelul” al lui Valeriu Branişte. Meciul Reuniunea Lugoj – Reuniunea Vârşeţ, terminat cu scorul de 4 – 1 în favoarea lugojenilor, a avut loc la 19 iulie 1903. Cu toate acestea, având în vedere că Lugojul, Subotiţa şi Vârşeţul făceau toate parte din Imperiul Austro-Ungar, istoria acelor vremuri a consemnat ca primă partidă internaţională cea dintre Selecţionata Oradei cu echipa engleză Bishop Auckland, desfăşurată în oraşul de pe Crişul Repede. Noi rămânem la ideea cu întâietatea lugojenilor! (c) Cristian Ghinea

Reclame

Read Full Post »

În anii intebelici, Lugojul a avut o perioadă de performanţe fotbalistice notabile pe plan naţional. În sezonul 1937-38, “Vulturii” a evoluat în prima divizie a ţării, ispravă uitată acum aproape cu desăvârşire. Victor Maier senior a fost unul din jucătorii care au făcut posibilă această reuşită.

“A fost un renumit fotbalist – sufletul clubului Vulturii Textila Lugoj în perioada interbelică, atunci când s-a făcut cunoscut şi pe plan naţional. Era prietenos, avea o fire caldă şi un fizic plăcut – de artist şi sportiv. Fotbalul bănăţean îi datorează o vie memorie şi adâncă recunoştinţă”, spunea despre el Victor Maier junior, cel care i-a dedicat distinsului său tată o broşură comemorativă, intitulată “Centenar Victor Maier – senior”.

victor maier 1

Coleg de echipă echipă cu Ştefan Dobay şi Jean Lăpuşneanu

Victor Maier senior s-a născut la Lugoj, în anul 1909, într-o familie de “paori” înstăriţi de pe strada Timişoarei. Mama era de origine germană, trăgându-se dintr-o familie muncheneză. De mic, Victor a trăit în aer liber, îndrăgind munca la câmp, la vie, la fâneţe sau la pădure. Energia sa debordantă îi permitea să se consacre şi fotbalului – marea sa pasiune. Încă de atunci, fotbalul şi luptele erau sporturile favorite ale lugojenilor. De la miuţele jucate pe terenul de la Cotu Mic şi până la trecerea sa, la 15 ani, ca junior la Clubul “Vulturii”, nu a fost decât un pas. Clubul fusese înfiinţat în anul 1921 şi, deşi reprezenta un oraş relativ mic, avea ambiţii mari, fiind susţinut de politicieni influenţi ai vremii, care făceau parte şi din consiliul de administraţie. Cu toate astea, Victor Maier sr. părăseşte Lugojul în anul 1924 în urma examenului reuşit la Şcoala Superioară de Comerţ din Timişoara. Ca fotbalist, calităţile tehnice şi fizice, inteligenţa în joc şi orientarea în teren l-au făcut remarcat de marile cluburi timişorene. Optează pentru “Banatul”, grupare formată dintr-o uniune de cluburi, care i-a oferit cele mai bune condiţii: plata şcolarizării, cazarea, masa şi cheltuielile de deplasare. La “Banatul” Timişoara, Victor Maier sr. va evolua până ce va termina şcoala comericlă, adică patru ani, până în 1929.
Interesant este că la şcoală i-a avut ca şi colegi pe trei fotbalişti care vor juca în naţionala României (Sepi II – Graţian, Lazăr Sfera şi Victor Carte), iar pe teren, la “Banatul”, pe alţi doi faimoşi internaţionali români – Ştefan Dobay şi Nicolae Covaci. Dobay, poreclit “spaima portarilor”, a jucat 41 de meciuri şi a marcat 20 de goluri la echipa naţională, participînd la două turnee finale ale CM (Italia 1934 şi Franţa 1938). Pe vremea când juca la Ripensia, a fost de patru ori golgeter al campionatului României.

victor maier 2

Două selecţii la naţională

În sezonul 1928-29, profitând de declinul clubului “Chinezul”, multiplă campioană a României, “Banatul” Timişoara, cu Maier în echipă, se califică în turneul final al Campionatului Naţional. “Banatul” era o super-echipă, care a învins printre alţii pe Rapid (cu 3-0 şi 5-2) şi a făcut scorul campionatului: 9-0 cu Kadima. Echipa era formată din Lăpuşneanu – Talianu, Czako – Halmos, Stanciu, Maier – Kiss, Dobay, Ciolac, Sepi II, Covaci. Un an mai târziu, Lăpuşneanu, Czako, Stanciu şi Covaci evoluau la primul turneu final al unui Campionat Mondial de Fotbal – Uruguauy 1930. Maier, la rândul lui, e convocat în două rânduri la lotul naţional, însă nu ajunge să joace efectiv.
La terminarea şcolii, Victor Maier sr. îşi făcuse deja un nume ca fotbalist. Deşi era dorit de mari echipe ale vremii (Ripensia Timişoara, care se formase în acel an 1929, Ferencvaros Budapesta, Gloria Arad sau U Cluj), el alege să revină la Lugoj.
Aici, se integrează într-o echipă puternică, în formula de bază Ludwig – Slivak, Ignuţa – Maier I, Hambalco, Kincs- Maier II, Popescu, Iorga II, Musteţiu şi Franţiu. A evoluat în turnee în Europa, în ţări precum Ungaria, Cehoslovacia, Germania, Franţa Italia şi chiar pe celebrul “Pratter” din Viena, în perioada când “Vulturii” era antrenată de un austriac.
În acele vremuri, fotbalul nu era o “afacere” ca în zilele noastre, când jucători mediocri câştigă bani buni evoluând pe dreptunghiul cu iarbă. Deşi juca la cel mai înalt nivel, Maier îşi câştiga existenţa din slujba de expert contabil la firme ca Banca Albina sau SC Muschong Lugoj şi mai apoi ca şi contabil şef la Uzina Electrica din oraş.

Vulturii 1930A

Visul lugojenilor: “Vulturii” în Divizia A

Ca antrenor-jucător, Victor Maier reuşeşte marea performanţă de a califica echipa în campionatul naţional – ediţia 1937-38. Bilanţul singurei prezenţe a “Vulturilor” în prima ligă a ţării a fost unul onorabil: şase victorii, două egaluri şi zece înfrângeri din 18 meciuri jucate, cu un golaveraj de 24-41. “Vulturii” au evoluat în grupa a doua a Campionatului Naţional, ocupând locul şapte de zece echipe. Iată şi rezultatele: 3-2 şi 1-3 cu Ripensia Timişoara, 1-0 şi 2-2 cu Juventus Bucureşti, 1-3 şi 1-3 cu Sportul Studenţesc, 0-1 şi 0-1cu Aripile CFR Braşov, 0-2 şi 1-5 cu Venus Bucureşti, 1-1 şi 2-9 cu Gloria Arad, 2-1 şi 2-4 cu Crişana Oradea, 0-1 şi 2-3 cu Universitatea Cluj, 2-1 şi 0-2 cu Dragoş Vodă Cernăuţi. Rezultatele sunt cu atât mai meritorii cu cât Lugojul avea în perioada interbelică în jur de 22.000 de locuitori, iar oponentele sale erau toate din oraşe mari.
Performanţele lui Victor Maier au rămas consemnate în presa vremii: “Gazeta sporturilor”, “Sportul naţional”, “Dimineaţa sportivă”, “Arena”, “Sport” şi ziarele timişorene de limbă maghiară şi germană. La 100 de ani de la naşterea sa, se cuvine să-i închinăm un gând bun celui care a fost cel mai bun fotbalist lugojean al anilor interbelici. (Cristian Ghinea)

Read Full Post »