Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘Victor Maier senior’

În anii intebelici, Lugojul a avut o perioadă de performanţe fotbalistice notabile pe plan naţional. În sezonul 1937-38, “Vulturii” a evoluat în prima divizie a ţării, ispravă uitată acum aproape cu desăvârşire. Victor Maier senior a fost unul din jucătorii care au făcut posibilă această reuşită.

“A fost un renumit fotbalist – sufletul clubului Vulturii Textila Lugoj în perioada interbelică, atunci când s-a făcut cunoscut şi pe plan naţional. Era prietenos, avea o fire caldă şi un fizic plăcut – de artist şi sportiv. Fotbalul bănăţean îi datorează o vie memorie şi adâncă recunoştinţă”, spunea despre el Victor Maier junior, cel care i-a dedicat distinsului său tată o broşură comemorativă, intitulată “Centenar Victor Maier – senior”.

victor maier 1

Coleg de echipă echipă cu Ştefan Dobay şi Jean Lăpuşneanu

Victor Maier senior s-a născut la Lugoj, în anul 1909, într-o familie de “paori” înstăriţi de pe strada Timişoarei. Mama era de origine germană, trăgându-se dintr-o familie muncheneză. De mic, Victor a trăit în aer liber, îndrăgind munca la câmp, la vie, la fâneţe sau la pădure. Energia sa debordantă îi permitea să se consacre şi fotbalului – marea sa pasiune. Încă de atunci, fotbalul şi luptele erau sporturile favorite ale lugojenilor. De la miuţele jucate pe terenul de la Cotu Mic şi până la trecerea sa, la 15 ani, ca junior la Clubul “Vulturii”, nu a fost decât un pas. Clubul fusese înfiinţat în anul 1921 şi, deşi reprezenta un oraş relativ mic, avea ambiţii mari, fiind susţinut de politicieni influenţi ai vremii, care făceau parte şi din consiliul de administraţie. Cu toate astea, Victor Maier sr. părăseşte Lugojul în anul 1924 în urma examenului reuşit la Şcoala Superioară de Comerţ din Timişoara. Ca fotbalist, calităţile tehnice şi fizice, inteligenţa în joc şi orientarea în teren l-au făcut remarcat de marile cluburi timişorene. Optează pentru “Banatul”, grupare formată dintr-o uniune de cluburi, care i-a oferit cele mai bune condiţii: plata şcolarizării, cazarea, masa şi cheltuielile de deplasare. La “Banatul” Timişoara, Victor Maier sr. va evolua până ce va termina şcoala comericlă, adică patru ani, până în 1929.
Interesant este că la şcoală i-a avut ca şi colegi pe trei fotbalişti care vor juca în naţionala României (Sepi II – Graţian, Lazăr Sfera şi Victor Carte), iar pe teren, la “Banatul”, pe alţi doi faimoşi internaţionali români – Ştefan Dobay şi Nicolae Covaci. Dobay, poreclit “spaima portarilor”, a jucat 41 de meciuri şi a marcat 20 de goluri la echipa naţională, participînd la două turnee finale ale CM (Italia 1934 şi Franţa 1938). Pe vremea când juca la Ripensia, a fost de patru ori golgeter al campionatului României.

victor maier 2

Două selecţii la naţională

În sezonul 1928-29, profitând de declinul clubului “Chinezul”, multiplă campioană a României, “Banatul” Timişoara, cu Maier în echipă, se califică în turneul final al Campionatului Naţional. “Banatul” era o super-echipă, care a învins printre alţii pe Rapid (cu 3-0 şi 5-2) şi a făcut scorul campionatului: 9-0 cu Kadima. Echipa era formată din Lăpuşneanu – Talianu, Czako – Halmos, Stanciu, Maier – Kiss, Dobay, Ciolac, Sepi II, Covaci. Un an mai târziu, Lăpuşneanu, Czako, Stanciu şi Covaci evoluau la primul turneu final al unui Campionat Mondial de Fotbal – Uruguauy 1930. Maier, la rândul lui, e convocat în două rânduri la lotul naţional, însă nu ajunge să joace efectiv.
La terminarea şcolii, Victor Maier sr. îşi făcuse deja un nume ca fotbalist. Deşi era dorit de mari echipe ale vremii (Ripensia Timişoara, care se formase în acel an 1929, Ferencvaros Budapesta, Gloria Arad sau U Cluj), el alege să revină la Lugoj.
Aici, se integrează într-o echipă puternică, în formula de bază Ludwig – Slivak, Ignuţa – Maier I, Hambalco, Kincs- Maier II, Popescu, Iorga II, Musteţiu şi Franţiu. A evoluat în turnee în Europa, în ţări precum Ungaria, Cehoslovacia, Germania, Franţa Italia şi chiar pe celebrul “Pratter” din Viena, în perioada când “Vulturii” era antrenată de un austriac.
În acele vremuri, fotbalul nu era o “afacere” ca în zilele noastre, când jucători mediocri câştigă bani buni evoluând pe dreptunghiul cu iarbă. Deşi juca la cel mai înalt nivel, Maier îşi câştiga existenţa din slujba de expert contabil la firme ca Banca Albina sau SC Muschong Lugoj şi mai apoi ca şi contabil şef la Uzina Electrica din oraş.

Vulturii 1930A

Visul lugojenilor: “Vulturii” în Divizia A

Ca antrenor-jucător, Victor Maier reuşeşte marea performanţă de a califica echipa în campionatul naţional – ediţia 1937-38. Bilanţul singurei prezenţe a “Vulturilor” în prima ligă a ţării a fost unul onorabil: şase victorii, două egaluri şi zece înfrângeri din 18 meciuri jucate, cu un golaveraj de 24-41. “Vulturii” au evoluat în grupa a doua a Campionatului Naţional, ocupând locul şapte de zece echipe. Iată şi rezultatele: 3-2 şi 1-3 cu Ripensia Timişoara, 1-0 şi 2-2 cu Juventus Bucureşti, 1-3 şi 1-3 cu Sportul Studenţesc, 0-1 şi 0-1cu Aripile CFR Braşov, 0-2 şi 1-5 cu Venus Bucureşti, 1-1 şi 2-9 cu Gloria Arad, 2-1 şi 2-4 cu Crişana Oradea, 0-1 şi 2-3 cu Universitatea Cluj, 2-1 şi 0-2 cu Dragoş Vodă Cernăuţi. Rezultatele sunt cu atât mai meritorii cu cât Lugojul avea în perioada interbelică în jur de 22.000 de locuitori, iar oponentele sale erau toate din oraşe mari.
Performanţele lui Victor Maier au rămas consemnate în presa vremii: “Gazeta sporturilor”, “Sportul naţional”, “Dimineaţa sportivă”, “Arena”, “Sport” şi ziarele timişorene de limbă maghiară şi germană. La 100 de ani de la naşterea sa, se cuvine să-i închinăm un gând bun celui care a fost cel mai bun fotbalist lugojean al anilor interbelici. (Cristian Ghinea)

Reclame

Read Full Post »