Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘statuie’

O statuie de mare valoare simbolică zace uitată în Cimitirul Catolic

Ioan Nepomuk, patronul catolicilor din Banat, a avut pe vremuri o statuie şi la Lugoj. Statuia era amplasată în faţa fostei Băi Comunale de pe malul Timişului. În anii ’70, autorităţile au vrut să distrugă statuia, însă ea a fost salvată, prin reamplasarea într-un loc mult mai discret: Cimitirul Romano-Catolic din Lugoj, unde a supravieţuit regimului de tristă amintire.

Astfel de statui există în toată Europa Centrală, dar şi în câteva oraşe din România, iar valoarea ei este una de simbol. Toate aceste statui, denumite şi „monumentele ciumei”, comemorează sutele de mii de victime ale epidemiei de ciumă care a bântuit Europa anilor 1738-1739.

Ucis pentru că nu a divulgat taina spovedaniei

Legenda spune că Johannes von Nepomuk a refuzat să-i divulge regelui Wenzel al Boemiei păcatele spovedite lui de către regina Ioana. Nepomuk a respectat tainele Sfintei Împărtăşanii, chiar dacă pentru asta a plătit cu viaţa: a fost torturat, apoi ucis şi aruncat de pe Podul Carol din Praga în apele Vltavei. Pentru această mărturie de credinţă, el a fost sanctificat. Este considerat ocrotitorul Boemiei natale, dar şi al celor ce păstrează o taină, cu bunăcredinţă. Statui ale Sfântului Ioan Nepomuk se află în numeroase oraşe din Europa Centrală, dar şi în România, la Timişoara („monumentul ciumei” amplasat, din anul 1756, în Piaţa Libertăţii), Arad, Oradea, Suceava şi Sibiu. A mai existat o statuie în judeţul Bihor, la Băiţa, care a fost distrusă de comunişti în anii ‘60, pentru a face cale de acces la minele de aur din zonă. Aceeaşi soartă putea să o aibă şi statuia de la Lugoj, salvată la timp prin relocarea ei în Cimitirul Romano-Catolic.

Şi azi, lugojenii pun coroane la statuia lui Nepomuk

Monumentul ciumei era amplasat în vecinătatea fostei Băi comunale, pe latura dinspre Timiş a actualei Case de Cultură a Sindicatelor. Statuia trona în mijlocul aşa-numitei Butterplatz, „Piaţa de unt”, unde lugojenii cumpărau lapte, smântână şi brânzeturi aduse din satele şvăbeşti din împrejurimi: Pietroasa, Darova sau Niţchidorf. La începutul anilor ’70, când a început construcţia Casei de Cultură a Sindicatelor, statuia Sfântului Ioan Nepomuk a fost luată cu macaraua de la IRIL şi relocată, pentru a nu fi distrusă. Ea a fost adusă în Cimitiorul Romano-Catolic, laolaltă cu alte statui catolice din oraş, cu însemne religioase la vedere. Deşi are două secole vechime, monumentul este în stare bună. Din păcate, placa de marmură de pe soclu şi cea de fier de pe gardul înconjurător s-au pierdut atunci când aceasta a fost mutată, odată cu date importante despre constructor.

Lugoj statuia Sf Ioan Nepomuk protectorul Banatului

Patron al primului spital din Lugoj

Sf. Ioan Nepomuk a fost şi patron al primului spital din Lugoj, înfiinţat la 1842 şi reconstruit la 1871, în localul de pe strada Bucegi 21, unde azi funcţioneză Şcoala de Artă şi Corporaţia Meseriaşilor. Preşedintele corporaţiei, Vasile Belinţan, spune că tatăl său, care a realizat mozaicul de la Casa de Cultură a Sindicatelor şi vazele de pe malul Timişului, este unul dintre cei care au salvat monumentul, sperând ca, la un moment dat, acesta să fie readus unde a fost. „Statuia trebuie reamplasată undeva în oraş, pentru că este un simbol al Banatului. Monumentul e în stare bună, dar locul lui nu este în cimitir, ci undeva într-un parc” – e de părere Vasile Belinţan.

Oricum, sfântul nu a fost uitat. În fiecare an, de Sf. Maria mică, data pelerinajului la Radna, lugojenii pun coroane la statuia lui Ioan Nepomuk. Şi azi, cei care intră pe aleea principală a Cimitirului catolic, pot vedea coroanele proaspăt aşezate la soclul acestui simbol ce trebuie repus în drepturi. (c) Cristian Ghinea

Reclame

Read Full Post »

Tenorul lugojean Traian Grozăvescu, artist de faimă internaţională, a avut marele nenoroc de a fi asasinat tânăr, la numai 31 de ani, pe când cariera sa lua o amploare de notorietate mondială. Din păcate, acelaşi ghinion se pare că îl urmăreşte pe Grozăvescu şi dincolo de moarte. Un bust al său, sculptat în marmură, se află într-o stare deplorabilă într-un parc mărginaş din Timişoara. Este o operă de artă care începe să se degradeze şi se pare că nimeni nu şi-o asumă şi nici nu are interes să o restaureze. Dr. Dan Traian Demeter, nepotul celebrului tenor, lansează un apel autorităţilor timişorene: „Decât să fie batjocorită imaginea lui Grozăvescu în acest fel, mai bine ori este distrusă statuia respectivă, ori ar putea fi donată Lugojului, unde cred că s-ar găsi suficient loc într-unul din parcurile oraşului”.

Statuia TG blog 1

Născută sub o zodie nenorocoasă. Bustul lui Grozăvescu a fost executat în anul 1968 de către sculptorul arădean Ion Tolan. Din păcate, chiar din momentul ieşirii ei din atelierul artistului, sculptura care-l înfăţişează pe Grozăvescu a avut parte de nenoroc. Prin trecerea de la regiuni la judeţe, regimul Ceauşescu operase una din marile sale mutări în domeniul reorganizării administrativ teritoriale. Cum bustul lui Grozăvescu fusese comandat de fostul Comitet Regional pentru Cultură şi Artă, în devălmăşia schimbărilor administrative, statuia a fost pur şi simplu plantată în părculeţul din spatele Cinematografului „Capitol” din Timişoara. Noile autorităţi judeţene nu au mai ţinut cont de obişnuitul ritual al dezvelirii oficiale, nimeni nu s-a îngrijit să existe o placă explicativă, acţiunea a fost „bifată” pur şi simplu. La sesizarea scriitorului Ion Marin Almăjan, apărută prin anii 70 în presa vremii, pe soclul statuii lui Grozăvescu s-au montat nişte litere de bronz cu numele tenorului. Însă, aşa cum se întâmplă la noi, aceastea au fost repede furate, iar statuia a redevenit anonimă.

Statuia TG blog 2

„Exilat” în Fabric şi parţial distrus. După 1990, odată cu schimbarea regimului, au apărut alte autorităţi, la fel de lovite de amnezie în ce priveşte această operă de artă. Acestea s-au trezit cu statuia „unui domn bine”, dar despre care nu se ştia cine este. În consecinţă, bustului lui Grozăvescu a fost „exilat” în Parcul Regina Maria din Cartierul Fabric. În urmă cu câţiva ani, jurnalistul Sorin Precup de la „Renaşterea bănăţeană” semnala faptul că oameni certaţi cu legea au doborât bustul de pe soclu, prilej cu care o parte din nas i-a fost spartă. În starea respectivă şi fără vreo reparaţie, bustul a fost repus pe soclu. Recent, sesizând anonimaul nefiresc al statuii, cineva a scris pe soclu, cu vopsea aplicată pe un şablon, „Regele Mihai”. Probabil că a fost vorba de glumă, dar aceasta nu face bine nici memoriei Regelui Mihai, nici celei a lui Traian Grozăvescu.

Primarul Timişoarei: nu suntem dispuşi să renunţăm la acest bust. Contactat telefonic în legătură cu posibilitatea ca bustul lui Grozăvescu să ia calea Lugojului, unde să fie expus , primarul Timişoarei, Nicolae Robu, ne-a declarat: „Mărturisesc că nu ştiu care este situaţia exactă a monumentului, dar mă voi interesa cât de curând. Tot ceea ce pot spune este că nu suntem dispuşi să renunţăm aşa uşor la acest bust. Eu sunt pentru ideea de a-l repara şi a-l păstra la Timişoara”

Bustul ar avea o soartă mai bună la Lugoj. Desigur, au existat voci care au motivat plasarea periferică a statuii din motive de lispă a unor calităţi artistice deosebite. Dr. Demeter consideră aceste opinii mai mult o scuză pentru a justifica lipsa de preţuire şi indiferenţa faţă de Grozăvescu, solistul Operei de Stat din Viena: „Personal, consider lucrarea sculptorului Ion Tolan drept una reuşită. Este o lucrare modernă, realizată din câteva trăsături ferme, dar care redau fidel identitatea şi fizionomia lui Traian Grozăvescu. Pe vremuri, Timişoara l-a aclamat în primul său concert susţinut alături de Aca de Barbu, soprana devenită prima directoare a Operei Române din Timişoara. Acum, dacă Timişoara de azi nu are ce face cu un bust al lui Grozăvescu, este de înţeles. Dar el poate fi cedat Lugojului, iar bustul va fi cu siguranţă mai bine tratat la 60 de kilometri distanţă”. (Cristian Ghinea)

 

 

Read Full Post »