Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘profesor emerit’

Profesorul emerit Nicolae Ghinea s-a născut la Poiana Mare (judeţul Dolj) în 4 august 1938 (tatăl, Ghinea P. Mircea; mama, Maria, născută Pădureanu). A îmbrăţişat cariera didactică şi a petrecut 44 de ani la catedră. Prozator şi publicist, s-a legat de viaţa spirituală a municipiului Lugoj. La doar 36 de ani, a obţinut cel mai înalt grad didactic, cel de profesor emerit (30 iunie 1974). La ora actuală, este singurul dascăl din Lugoj care deţine acest grad didactic. De azi, profesorul emerit Nicolae Ghinea devie octogenar. La mulţi ani!

A urmat cursurile Liceului Pedagogic din Craiova (1952-1956) şi Facultatea de Filologie, secţia Limba şi Literatura Română, Universitatea Timişoara (abs. 1970).A fost director al Şcolii Generale nr. 6 din Lugoj timp de aproape 22 de ani, atât înainte, cât şi după 1990 (1972-79, 1984-1989, 1994-2000). Ales în fruntea Societăţii de Ştiinţe Filologice – filiala Lugoj (1976 – 1980), a reprezintat mişcarea literară la sesiunile naţionale de la Lugoj, Timişoara, Bucureşti, Braşov, Constanţa. A colaborat cu studii, articole şi texte literare la “Tribuna” Cluj, “Cuvinte româneşti” şi “Banat” Lugoj, “Tibiscus” Uzdin (Banatul Sârbesc) etc.

Prof em Nicolae Ghinea

Lansare de carte Nicolae Ghinea – despre Eugen Gangan, în cadrul Festivalului internaţional „Lugoj Clasic” ediţia a II-a, 2017

Debutul publicistic a avut loc în 1975, cu un eseu pe marginea simplificarii programelor şcolare, în revista „Tribuna” din Cluj. Debutul editorial – cu volumul „Calendar de suflet”, (1998) – publicistică. A iniţiat şi condus revista „Cetatea Şcoală”, din care au apărut 16 numere în perioada martie 1995 – decembrie 1999.

DSC05519

Cinci ani la rând, a publicat în săptămânalul lugojean „Redeşteptarea” articole de literatură. Rubrica intitulată „Calendar de suflet” care a însumat aproape 300 de ediţii, a fost urmată de o alta, „Limba noastră cea română”. Din 2015, a reluat şirul rubricilor permanente în săptămânalul „Redeşteptarea”, de această dată cu o rubrică dedicată limbii române corecte, în cadrul paginii de educaţie. Timp de peste cinci ani, a avut o emisiune radiofonică de cultivare a limbii, intitulată „Rosturi şi rostiri”. La acelaşi post de radio (Europa Nova Lugoj) a prezentat, timp de un an, substanţa unui roman dedicat marii gimnaste lugojene Alina Goreac.

DSC05525

A publicat următoarele volume: Calendar de suflet, [publicistică], Lugoj, Editura Dacia Europa Nova, 1998; Calendar de suflet, II, [publicistică], Lugoj, Editura Dacia Europa Nova, 1999; Calendar de suflet, III, [publicistică], Lugoj, Editura Dacia Europa Nova, 2000; Stilistica în şcoală, [lucrare de specialitate], Lugoj, Editura Dacia Europa Nova, 2000; Calendar de suflet, IV, [publicistică], Lugoj, Editura Dacia Europa Nova, 2001; Eugen Gangan – omul şi actorul, [volum biografic], Lugoj, Editura Nagard, 2002; „Mărinaş”, [roman], Lugoj, Editura Nagard, 2005; Mărinaş – un nou zbor [roman], Lugoj, Editura Nagard, 2007; Mărinaş – viaţa ca o paradă (2009) [roman], Lugoj, Editura Nagard, 2009; Insomnambulisme [proze], Lugoj, Editura Nagard, 2010; Funambulisme (2014) „Nagard” Lugoj. [proze], Lugoj, Editura Nagard, 2014, Eugen Gangan – omul şi actorul, 50 de ani sub luminile rampei ed. II [volum biografic], Lugoj, „Vera” roman, Partoş 2016, Editura Eurostampa Timişoara, 2017, „Probleme de istorie şi critică literară – Tribuna 1960 – 1965”, Editura „Partoş”, Timişoara, 2018. Acest volum marcehează cei 80 de ani ai autorului şi debutul său publicistic, în prestigioasa revistă „Tribuna” de la Cluj.

Foto Ghinea Nicolae BUNA

La apariţia revistei „Cetatea şcoală”

Referinţe în volume : Aquilina Birăescu, Diana Zărie: Scriitori şi lingvişti timişoreni (1945-1999). Dictionar bibliografic Editura Marineasa, Timisoara, 2000,.; Constantin Buiciuc, Oglinda lui Narcis, II, Timişoara, Editura Marineasa, 2001, p. 87; Marius Sârbu, Simion Todorescu, Scriitori lugojeni, Timişoara, Editura Mirton, 2002, p. 97 – 104.

Nicolae Ghinea 1

2004 – lansare de carte la Universitatea Europeană Drăgan din Lugoj

Referinţe în periodice : Corin Jianu „Recurs la morală – Mărinaş, o viaţă cu sufletul la gură” Banat nr 11, an IV, noiembrie 2007, p. 20 ; Corin Jianu „Mărinaş, viaţa ca o mărturie de credinţă” „Banat”, 2009, nr 8 (68), p.6, Livius Petru Bercea „Nicolae Ghinea şi discreţia gesturilor culturale”, „Renaşterea bănăţeană” / „Paralela 45” , nr. 6611 octombrie 2011, p. 7; Zeno Magheţiu „Despre un calendar de suflet” Cuvinte româneşti an I, nr. 2, 2002, pagina 5; Dorin Murariu „Fluxul memoriei” Redeşteptarea 527, 28 VI – 4 VII 2001, p.11, Dorin Murariu „Trecut-au anii…” Redeşteptarea nr 504 18-24 ianuarie 2001, p.11, Dorin Murariu „Sufletul cultural” Redesteptarea 394 10-16 XII 1998, p.11, Dorin Murariu „Omul şi actorul” Redesteptarea nr 599 21-27 XI 2002, p.11 Constantin Buiciuc „”Itinerar aleatoriu printre valorile culturii române” Redesteptarea 473 15-21 VI 2000 p11, laurenţiu Nistorescu – „Despre Tribuna, de la tribuna istoriei”, „„Renaşterea bănăţeană” / „Paralela 45” , marţi 3 iulie 2018, p. 8.

Reclame

Read Full Post »

În cea mai bună companie, alături de tatăl meu, profesorul emerit şi scriitorul Nicolae Ghinea. „Enciclopedia Banatului – Literatura” – Academia Română, Timişoara, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, ediţia I, Editura David Press Print, Timişoara 2015, pag. 320-321. „Enciclopedia Banatului – Literatura” – Academia Română, Timişoara, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, ediţia a II-a, Editura David Press Print, Timişoara 2016, pag. 281-282.

Read Full Post »

Despre profesorul emerit Dan Popescu, cel care ne-a părăsit la venerabila vârstă de 91 de ani, se pot spune foarte multe lucruri. A publicat nouă volume de carte (printre care „Ghid turistic – Lugoj şi împrejurimi” FED Lugoj 1993, „Mic dicţionar de istorie a românilor” Ed. Dacia Europa Nova Lugoj 1996, „Articole şi studii de istorie” Ed. Marineasa Timişoara 1998, „Strămoşii” Ed. Dacia Europa Nova Lugoj 1999, volume dedicate Liceului „Coriolan Brediceanu” precum „Liceul Teoretic Coriolan Brediceanu – istorie, contemporaneitate” FED Lugoj 1994, etc.), a fost preşedintele şi sufletul filialei Lugoj a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, membru fondator al Fundaţiei Europene Drăgan (ca şi profesorul Gheorghe Luchescu, care s-a stins cu puţin timp în urmă), membru al Societăţii de Limba Română din Voivodina, membru al Consiliului de Onoare al Fundaţiei Culturale Dr. Petrassevich, membru titular al „Associazione Degli Storicii Europei”, Roma şi membru al Societăţii de Limba Română din Voivodina. Comuna Nădrag l-a onorat cu titlul de Cetăţean de Onoare, în 1997, iar municipiul Lugoj a făcut acelaşi gest de recunoaştere, un an mai târziu.

Mai bine de 32 de ani a fost un profesor-reper al Liceului „Coriolan Brediceanu” şi lector al Facultăţii de Istorie şi Geografie din Timişoara. S-a contopit cu imaginea instituţiei lugojene. Mai mult decât atât, a fost un mare, adevărat şi înflăcărat pasionat al istoriei. Cursurile sale la clasă sau în amfiteatru, dar mai ales expunerile la multele simpozioane la care a luat parte şi le-a dat culoare – erau adevărate spectacole ale dragostei sale pentru un obiect pe care l-a adorat. „Iubesc această ştiinţă, pentru că ea este conştiinţa de sine a poporului, memoria existenţei sale seculare, biografia sa, cu tot ceea ce are mai specific şi mai valoros, cuprinzând un uriaş tezaur spiritual, pe care tineretul trebuie să-l preţuiască şi să fie mândru de moştenirea înaintaşilor, să-şi însuşească această avuţie spirituală şi să o transmită generaţiilor viitoare. Generaţiile se nasc una după alta, ele formează seva organică, cimentul social ce ne leagă de ţară, ele se duc pe rând, numai obârşia rămâne, ca o matcă fără sfârşit” – spunea profesorul Dan Popescu în prefaţa cărţii sale, „Mic dicţionar de istorie a românilor”.

Dincolo de înflăcărarea cu care ştia mereu să capteze atenţia, profesorul emerit Dan Popescu a primt înalte aprecieri din partea comunităţii ştiinţifice naţionale şi internaţionale. „Om de vastă cultură, publicist şi istoric, a reuşit printr-o muncă intensă şi rodnică să ne prezinte valoroase studii referitoare la Evul Mediu, Istoria Modernă a Banatului, publicate în ţară şi străinătate. Dan Popescu este un cadru didactic de certă valoare, cu calităţi deosebite didactice”, spunea, de pidă, academicianul Gheorghe Platon.

Profesorul emerit Dan Popescu va dăinui, cu siguranţă, în inimile şi minţile concitadinilor săi, precum şi ale celor pe care i-a format în cei 32 de ani de profesorat la „Brediceanu”, indiferent pe ce meridian al lumii trăiesc ei astăzi.

Cristian Ghinea


Read Full Post »