Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘politicieni’

Printre nămeţi, deszăpeziri, demisii de trans-electricieni şi opinteli becaliene în războiul cu omătul, zilele închinate iubirii universale, Sfântul Valentin şi băştinaşul Dragobete, se făcură aproape neobservate. Înghiţit de şuvoiul politicii, micul ecran nu mai are timp de nimicurile amoroase cu care eram obişnuiţi pe vremuri, iar Mărţişorul pare la un secol distanţă. Şi totuşi, reţeta de succes a dragostei cu năbădăi continuă să facă rating, indiferent că este vorba despre telenovele sau politică. Lacrimi, despărţiri, gelozii subite şi constatări răvăşitoare, ba că iubitul secret se dovedeşte a fi de fapt fratele eroinei principale, ba că amanta e în realitate sora protagonistului, ori personajul negativ, tipul cu mustaţă groasă şi privire neguroasă, se dovedeşte a fi tatăl eroului pozitiv, iar mătuşa cea misterioasă şi grijulie – mama lui, toate acestea fac şi vor face audienţă atât în serialele amoroase, cât şi în politică. Iată câteva din exemplele cele mai grăitoare.

„Dragă Stolo” Prima despărţire cu lacrimi şi jurăminte de amor a fost inaugurată odată cu emoţionantul apelativ „Dragă Stolo”. Asta era la Facerea Lumii, cu vreo opt ani în urmă, când Băsescu îl înlocuia în cursa prezidenţială pe bietul Stolo, care s-a retras confuz, răvăşit, bolnav şi surmenat din lupta pentru Fotoliul suprem al ţării. Scena a avut audienţe de speriat, replica a intrat în istorie, iar publicul a votat în consecinţă.

„Să-ţi fie ruşine, Dinu Patriciu” Când o palmă electorală, trucată sau nu, se lasă cu reproşuri lăcrămoase, audieri prin tribunale şi despăgubiri simbolice, opinia publică intră imediat în rezonanţă. Trădarea în dragoste se joacă mereu cu casa închisă, iar „pixelul albastru” şi-a găsit calea spre nemurire. După reproşul prezidenţial, udat din belşug cu lacrimi cât bobul, afaceristul Dinu Patriciu a avut un moment de iluminare, devenind azi un liberal „de bine” sau „autentic”, fapt recunoscut şi de preşedinte. Un happy end nu strică nicicând!

„Suntem împreună, doar că nu stăm în aceeaşi casă” Aşa a fost descrisă reţeta menajului fericit dintre Crin şi Ponta. Dar iată că amorul, bată-l vina, păleşte ca trandafirii din glastră. Numai ce a apucat Ponta să pleace de acasă fără ştirea lui Crin (şi-l mai lăsă pe cap şi cu ăla micu’ de la Conservatori, căruia nu-i ţine minte nimeni numele), că se şi aruncă şi braţele noului premier MRU, oferindu-i un acord „prenupţial” în 15 puncte. Vorba analistului, „discursul din Parlament al lui Victor Ponta este bazat pe o relaţie cu Ungureanu care vine din trecut şi are viitor”.

În timp ce Crin face o criză de gelozie demnă de telenovela „Onoare şi orgoliu”, Socrul cel Mare analizează propunerea lui Ponta şi… ştiţi ce găseşte? Că şapte din cele 15 puncte sunt chiar bune!

„Oprea, şeful mafiei personale a lui Adrian Năstase” În telenovela mexicană „Suflet vândut”, Ana alege să se mărite cu un tip avut şi protector. După ceva vreme, femeia înţelege că nu a luat cea mai bună decizie şi hotărăşte să îşi refacă viaţa, alături de alt bărbat puternic şi protector, că deh, aşa-i viaţa femeii în Mexic! La noi, Gabriel Oprea, fostul „şef al mafiei personale” al unuia, decide că… Dar parcă am mai văzut filmul ăsta!

Eforturi monumentale În încheiere, doamnelor şi domnilor, Premiul Sfântul Valentin al sezonului 2011-2012 îi revine lui Teodor Baconschi. „Trebuie să faci eforturi monumentale ca să nu cazi sub farmecul tău, în calitate de coleg. Eşti inteligentă, eşti frumoasă, eşti tenace, ai anduranţă la mediul general dezgustător al politicii româneşti şi nu te deranjează vecinătatea oamenilor de valoare”, îi declara acesta Elenei Udrea, când amândoi erau pe val. Bine zicea cine zicea că, pe vremuri, dragostea era mai frumoasă!

Cristian Ghinea

Reclame

Read Full Post »

Cum numai de comentarii apocaliptice nu ducem lipsă în aceste zile, ne-am gândit că, până la urmă, salvarea românului vine tot prin umor, aşa că, dincolo de toate cele prin care trecem şi care ni se întâmplă, o umbră de zâmbet, chiar şi amar, nu strică. Dincolo de manifestaţii, ger, zăpezi şi ditamai crizoiul politic, am avut parte şi de câteva momente de un absurd aşa desăvârşit, că nu se putea să nu faci măcar haz de necaz.

Iată care ar fi câteva, într-un top subiectiv şi personal:

1.După dansul pinguinului, vine dansul mormonului. În timpul ultimului control „la sânge” al FMI-ului pe plaiuri mioritice, la capitolul „concluzii”, vajnicele gazde româneşti s-au transformat în organizatori de petreceri, punând de-o paranghelie la Sinaia. În toiul veseliei, celebrul Jeffrey Franks, marele preot al austerităţii, cel care recomanda în plin ger scumpirea gazelor către popor, s-a prins într-o horă săltăreaţă împreună cu cel pe care tocmai îl verifica la finanţe, şi anume şeful ANAF, Sorin Blejinar. Celor care, ca nişte nesimţiţi, au făcut aluzii că postura de dansator nu-l prindea bine pe mormonul şi anti-alcoolistul Franks, acesta le-a răspuns de la obraz: „scopul acestei întâlniri a fost să cunoaştem mai bine tradiţia şi cultura României”! Păi zi aşa, domnule, era o chestie culturală, iar paşii de dans făceau parte din documentarea aferentă. Mă întreb dacă, după atâta ţopăială, dl. Franks ar mai fi curios să afle şi alte aspecte ale culturii româneşti…

2.Reporteri „neoameni”. Nişte reporteri de la o televiziune de ştiri (România TV) au pătruns „acolo unde nici un om nu a putut pătrunde”, adică într-o periferie a orăşelului Râmnicu Sărat, salvând doi copii şi pe mama lor, blocaţi la domiciliu, fără căldură şi fără curent electric. Halucinant este că, în timp ce la televizor se derula episodul dramaticei salvări, reprezentantul Jandarmeriei ţinea morţiş că acolo putea ajunge vreo fiinţă umană din exterior. Deci, prin urmare şi în concluzie, reporterii salvatori erau, de fapt, nişte ne-oameni!

3.„Măi animalule”, ediţie revăzută şi adăugită. După ce ex-prezidentul Iliescu a lansat celebra expresie „măi, animalule”, ca parte a dialogului domniei sale cu un jurnalist incomd, aceasta pare să aibă parte de un come-back de răsunet. Actualul ministru al Educaţiei, Cătălin Baba, este de formaţie… veterinar, aceasta fiind prima facultate absolvită de domnia sa. Aşa că, atunci când i se va adresa unui profesor, în loc de „colega” ar putea foarte bine să-i spună „măi, animalule”, cu referire, desigur, la nivelul acestuia de trai.

4.L-a prins cineva?! Se pare că nu!! Cristian Tudor Popescu, încrâncenat cum îl ştim, vorbea la ProTV despre noul cabinet Ungureanu. Domnia sa nu părea impresionat de CV-urile noilor miniştri, citând de pe blogurile personale ale acestora: ba că unul e născut sub „zodia cuţitului”, ba că altul a recunoscut că s-a aruncat pe geam de la etaj. În acest moment, Andreea Esca, moderatoarea emisiunii, a făcut ochii mari, întrebând cu sufletul la gură: „şi l-a prins cineva”? „Se pare că nu” – a venit răspunsul sec al CTP-ului.

Şi, ca topul să fie complet, la punctul 5 merită prezentat cel mai în formă şi mai plin de viaţă dintre intoxicaţii cu mercur ai planetei: Cristi Borcea, finanţatorul lui Dinamo. Ascuns o vreme de mâna lungă a DNA pe plajele însorite din Florida, omul „cu o concentraţie enormă de mercur în sânge” a revenit fericit în ţară. În timp ce tânăra sa soţie Alina aşteaptă un copil, el aşteaptă ca Dinamo să ia campionatul şi să joace odată şi-odată în Champions League. Contrar predicilor lui doctor „Menci”, care ne prescrie grâu şi ovăz în loc de friptane, terapia cu mercur pare a fi secretul unei vieţi fericite, trăite la maximum!

Cristian Ghinea

Read Full Post »