Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘operatii pe ochi’

Medicul oftalmolog Ştefan Bogdan a fost o personalitate a lumii medicale din România. Apreciat drept un maestru al chirurgiei oftalmologice, doctorul Bogdan a dus faima Spitalului Municipal din Lugoj prin operaţiile dificile la ochi, care în perioada anilor ’50-’60 se făceau doar în centre universitare precum Timisoara, Cluj sau Bucureşti. Din acest punct de vedere, Secţia de oftalmologie a Spitalului Municipal de la Lugoj, a doctorului Stefan Bogdan, era la nivel naţional. Mulţi dintre foştii săi pacienţi, care azi văd lumina zilei graţie bisturiului său, dar şi colegii de breaslă, se exprimă admirativ la adresa acestui maestru al “artei” chirurgicale.

dr Stefan Bogdan sepia 1Dr. Ştefan Bogdan s-a născut în anul 1918 într-o familie de ţărani înstăriţi din comuna timişeană Foeni, situată în apropierea graniţei cu Serbia. A urmat cursurile Liceului C. D. Loga la Timişoara şi Facultatea de Medicină din Cluj-Napoca, unde termină ca şef de promoţie. Acolo şi-a luat licenţa şi doctoratul, în 1946. Devine apoi mâna dreaptă, asistent universitar al celebrului oftalmolog timişorean, prof. univ. dr. Nicolae Zolog.

Apropiaţii familiei spun că în noaptea de Rusalii a anului 1951, familia lui din comuna Foeni (mai avea doi fraţi) este deportată într-un lagăr din Bărăgan. Într-o sedinţă de sindicat din anul 1952, la Timişoara, este “demascat” de catre un coleg, tot oftalmolog, ca “duşman al poporului”. Este dat afară de la catedră şi n-a lipsit mult să nu fie şi el arestat. La sfatul mentorului sau, prof. dr. Zolog, se mută cu domiciliul la Lugoj. Practic, deşi exista şi până atunci, se poate spune că el a înfiinţat cu adevărat la spitalul din Lugoj sectia de oftalmologie. Rapid, graţie măiestriei sale, câştigă respectul şi aprecierea conducerii spitalului, dar mai ales îşi câştigă faima de doctor de excelenţă printre pacienţi.

Sectia oftalmologie 1961 sepiaDr. Stefan Bogdan si colectivul Sectiei de Oftalmologie a Spitalului Municipal Lugoj – 1961

Cunoscându-i calităţile, profesorul dr. Nicolae Zolog, şeful clinicii Universitare din Timişoara timp de două decenii (1956-1976), îi trimite pacienţi cu cazuri grave spre a fi rezolvate la Lugoj. Astfel, Lugojul ajunge în epocă unul din centrele oftalmologice ale ţării, alături de Cluj, Timişoara şi Bucureşti. Interesant de adăugat că mulţi dintre oftalmologii de succes din Timisoara (dr. Chercotă şi nu numai), şi-au făcut ucenicia la Lugoj. “În primul rând, doctorul Bogdan avea o activitate chirurgicală de excepţie. Opera glaucom, cataractă, plăgi, pleoape, tot ceea ce se făcea în ţară la cel mai înalt nivel. El s-a pensionat în 1985, iar eu am venit în spital în decembrie 1986. Cu toate astea, am lucrat împreună pentru că el mai venea la spital. Fiind rezident, m-a ajutat cu experienţa lui şi chiar mi-a pus la dispoziţie literatură de specialitate din Occident. Avea o cunoştinţă în străinătate, primea jurnalul francez de oftalmologie şi diferite cărţi de specialitate, ceea ce pe acea vreme era extraordinar. Îmi amintesc că am făcut, după metoda lui, operaţii de ptoză palpebrală, o operaţie rară, care se făcea doar la Timişoara”, spune dr. Marius Drăgilă, medic primar oftalmolog.

tefan-bogdan-page-„Redeşteptarea” i-a consacrat o pagină distinsului medic Stefan Bogdan

“A fost un medic deosebit, ajunsese foarte sus din punct de vedere profesional, iar cea mai bună dovadă sunt operaţiile dificile pe care le-a făcut la Lugoj. A făcut operaţii de glaucom, a operat formaţiuni tumorale, chiar şi mie mi-a făcut o operaţie delicată – am jucat tenis cu ochelari, pentru că nu văd bine şi am primit o minge foarte puternică în faţă, care a spart ochelarii. Aşa m-am ales cu un ciob de sticlă în pleoapă, am apelat la el de urgenţă, dar am ştiut că sunt pe mâini bune şi totul s-a rezolvat cu bine. Mi-l amintesc ca pe un om încruntat, avea tot timpul o cută pe frunte, dar asta pentru că îşi lua foarte în serios profesia. Era foarte exigent cu personalul de la Oftalmologie, iar oamenii din subordine îl respectau. L-am stimat în mod deosebit, era un profesionist care punea mult entuziasm în ceea ce făcea şi care ştia foarte bine ce face”, spune fostul său coleg, dr. Dan Traian Demeter.

“Eu nu am lucrat direct cu el, dar pot spune că a performat într-o perioadă în care nu apăruse progresul tehnic de astăzi. De exemplu, azi există crioda – gheaţa carbonică folosită înainte de extragerea cristalinului, el opera direct, cu o pensă. Nu apăruse biomicroscopul operator, el folosea ochelari şi lupe. De la sculele chinezeşti apreciate ca fiind foarte bune în acea perioadă şi până la dotarea de azi s-a progresat foarte mult. Acum, Lugojul a pierdut pasul pentru că a pierdut contactul cu tehnologia de vârf, care costă sute de mii de euro”, spune oculistul dr. Marius Bacskay – Căpeţan. În epocă, ziarul “Drapelul Roşu” scria: “Am fost grav bolnavă, îmi pierdusem vederea, spune invatatoarea Ludmila Moraru. La sectia de oftalmologie m-am bucurat de multa solicitudine. Medicul Stefan Bogdan, personalul mediu, au depus eforturi sustinute pentru a ma vindeca. Datorita lor mi-am recăpătat vederea şi din toamnă voi putea reveni în mijlocul elevilor mei.” Cei din familie îşi amintesc că, de obicei, în perioada sărbătorilor, cutia poştală era plină de felicitări de la foştii pacienţi care si-au recăpătat vederea, cei mai multi lugojeni, dar nu numai, stabiliţi fie în Israel sau Germania. “Acum, aceste operaţii clasice în care excela dr. Bogdan sunt de domeniul trecutului, ceea ce bineînţeles nu-i scade meritele. În 1992, la Timişoara au început implanturile de cristalin făcute la început de nişte francezi. De atunci, în doar câţiva ani, s-a ajuns ca domeniul oftalmologiei să devină ultratehnologizat, care necesită investiţii mari. Acestea se pot amortiza doar în centre cu flux foarte mare de pacienţi, ceea ce nu mai este cazul Lugojului”, adaugă colegul său de breaslă, dr. Marius Drăgilă.

Dr. Ştefan Bogdan a murit la o vârstă înaintată, la 92 de ani, modest, aşa cum a trăit. A adus un bun renume Spitalului Municipal din Lugoj, confirmând vechea zicală românească “omul sfinţeşte locul”. Chiar dacă originea înstărită a familiei sale l-a împiedicat să activeze în marile clinici universitare din ţară, el şi-a urmat destinul şi a făcut din Lugoj un centru al oftalmologiei. Din păcate, numele său nu se găseşte printre cetăţenii de onoare ai urbei. Măcar la Lugoj, putem pune astfel o piedică în calea uitării acestui profesionist desăvârşit al lumii medicale.
Cristian Ghinea

Reclame

Read Full Post »