Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘Opera de Stat din Viena’

Aura Twarowska concert la Ambasada Romaniei din VienaMezzosporana lugojeană Aura Avram Twarowska, solistă a Operei de Stat din Viena, a susţinut un concert special la Ambasada României din capitala Austriei. Evenimentul, intitulat “Femeia între tradiţii şi contemporaneitate” a avut loc sâmbătă, 7 martie 2015, de la ora locală 18.00, la Ambasada României de pe Prinz Eugen Strasse nr. 60. Au concertat: Aura Avram Twarowska, mezzosoprană şi Liviu Burz, bas, solişti ai Operei de Stat din Viena, acompaniaţi de Andreea Chira la nai şi prof. Andrei Roth, la pian. Din program nu au lipsit piese ale lugojeanului Tiberiu Brediceanu, “Balada” lui Ciprian Porumbescu, precum şi romanţe alese, alături de un bogat repertoriu clasic: Georges Bizet – Carmen, La Habanera, aria Carmen; Camille Saint Saens – Samson et Dalila – Mon coeur s’ouvre a ta voix (aria Dalilei); WA Mozart – Răpirea din Serai – aria lui Osmin; G. Verdi – Simone Bocanegra – aria lui Fiesco; Giuseppe Verdi – Macbeth – aria lui Banco, J. Massenet – Thais – Meditation. Au avut loc intervenţii tematice – „Femeia şi Timpul”, prof. dr. Anton Ilica şi „Eseuri poematice”, prof. Florica Ranta Cândea, precum şi o expoziţie a artistului plastic Elena Boţan. A mai fost susţinută o prelegere despre semnificaţia zilei de 9 martie – tradiţia Mucenicilor – în calendarul ortodox.

Aura Atheneu RomanAura Avram Twarowska în concert la Ateneul Român

Mezzo-soprana Aura Avram Twarowska se numără printre lugojenii care strălucesc în lume. Artista de operă, născută la Lugoj, cântă pe scena Operei de Stat din Viena, aşa cum o făcea în anii ‘20 marele deschizător de drumuri, tenorul Traian Grozăvescu. Aura Avram Twarowska s-a născut la Lugoj, la 21 noiembrie 1967. Este absolventă a Facultăţii de Ştiinţe Economice şi a Facultăţii de Muzică – secţia Canto, a Universităţii de Vest din Timişora (1996), unde a susţinut cursuri de măiestrie vocală cu maestrul Corneliu Murgu. A urmat masteratul şi studiile aprofundate de canto la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti în anul 1997. La 8 decembrie 1997, debutează la Opera Naţională Română din Timişoara în „Carmen” de Bizet. Devine o prezenţă constantă la concertele vocal-simfonice de la Bucureşti, cu Orchestra Naţională Radio sau Filarmonica „George Enescu”. În anul 2004, este decorată de Preşedintele României cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler.
După ce a văzut-o într-un spectacol la Timişoara, în decembrie 2006, Ioan Holender, directorul Operei de Stat din Viena, considerată de mulţi prima scenă lirică a lumii, o invită să cânte în capitala Austriei.
La Wiener Staatsoper debutează în sezonul 2007/2008 în rolul Guvernantei din „Dama de Pică”. Urmează roluri precum Gertrude (Roméo şi Julieta), Waltraute (Walkiria), Schenkenwirtin (Boris Godunov), Suzuki (Madama Butterfly), Doamna a treia (Flautul fermecat), Teresa (La Sonnambula), Annina (Rosenkavalier) etc. (Cristian Ghinea)

Reclame

Read Full Post »

Tenorul lugojean Traian Grozăvescu, artist de faimă internaţională, a avut marele nenoroc de a fi asasinat tânăr, la numai 31 de ani, pe când cariera sa lua o amploare de notorietate mondială. Din păcate, acelaşi ghinion se pare că îl urmăreşte pe Grozăvescu şi dincolo de moarte. Un bust al său, sculptat în marmură, se află într-o stare deplorabilă într-un parc mărginaş din Timişoara. Este o operă de artă care începe să se degradeze şi se pare că nimeni nu şi-o asumă şi nici nu are interes să o restaureze. Dr. Dan Traian Demeter, nepotul celebrului tenor, lansează un apel autorităţilor timişorene: „Decât să fie batjocorită imaginea lui Grozăvescu în acest fel, mai bine ori este distrusă statuia respectivă, ori ar putea fi donată Lugojului, unde cred că s-ar găsi suficient loc într-unul din parcurile oraşului”.

Statuia TG blog 1

Născută sub o zodie nenorocoasă. Bustul lui Grozăvescu a fost executat în anul 1968 de către sculptorul arădean Ion Tolan. Din păcate, chiar din momentul ieşirii ei din atelierul artistului, sculptura care-l înfăţişează pe Grozăvescu a avut parte de nenoroc. Prin trecerea de la regiuni la judeţe, regimul Ceauşescu operase una din marile sale mutări în domeniul reorganizării administrativ teritoriale. Cum bustul lui Grozăvescu fusese comandat de fostul Comitet Regional pentru Cultură şi Artă, în devălmăşia schimbărilor administrative, statuia a fost pur şi simplu plantată în părculeţul din spatele Cinematografului „Capitol” din Timişoara. Noile autorităţi judeţene nu au mai ţinut cont de obişnuitul ritual al dezvelirii oficiale, nimeni nu s-a îngrijit să existe o placă explicativă, acţiunea a fost „bifată” pur şi simplu. La sesizarea scriitorului Ion Marin Almăjan, apărută prin anii 70 în presa vremii, pe soclul statuii lui Grozăvescu s-au montat nişte litere de bronz cu numele tenorului. Însă, aşa cum se întâmplă la noi, aceastea au fost repede furate, iar statuia a redevenit anonimă.

Statuia TG blog 2

„Exilat” în Fabric şi parţial distrus. După 1990, odată cu schimbarea regimului, au apărut alte autorităţi, la fel de lovite de amnezie în ce priveşte această operă de artă. Acestea s-au trezit cu statuia „unui domn bine”, dar despre care nu se ştia cine este. În consecinţă, bustului lui Grozăvescu a fost „exilat” în Parcul Regina Maria din Cartierul Fabric. În urmă cu câţiva ani, jurnalistul Sorin Precup de la „Renaşterea bănăţeană” semnala faptul că oameni certaţi cu legea au doborât bustul de pe soclu, prilej cu care o parte din nas i-a fost spartă. În starea respectivă şi fără vreo reparaţie, bustul a fost repus pe soclu. Recent, sesizând anonimaul nefiresc al statuii, cineva a scris pe soclu, cu vopsea aplicată pe un şablon, „Regele Mihai”. Probabil că a fost vorba de glumă, dar aceasta nu face bine nici memoriei Regelui Mihai, nici celei a lui Traian Grozăvescu.

Primarul Timişoarei: nu suntem dispuşi să renunţăm la acest bust. Contactat telefonic în legătură cu posibilitatea ca bustul lui Grozăvescu să ia calea Lugojului, unde să fie expus , primarul Timişoarei, Nicolae Robu, ne-a declarat: „Mărturisesc că nu ştiu care este situaţia exactă a monumentului, dar mă voi interesa cât de curând. Tot ceea ce pot spune este că nu suntem dispuşi să renunţăm aşa uşor la acest bust. Eu sunt pentru ideea de a-l repara şi a-l păstra la Timişoara”

Bustul ar avea o soartă mai bună la Lugoj. Desigur, au existat voci care au motivat plasarea periferică a statuii din motive de lispă a unor calităţi artistice deosebite. Dr. Demeter consideră aceste opinii mai mult o scuză pentru a justifica lipsa de preţuire şi indiferenţa faţă de Grozăvescu, solistul Operei de Stat din Viena: „Personal, consider lucrarea sculptorului Ion Tolan drept una reuşită. Este o lucrare modernă, realizată din câteva trăsături ferme, dar care redau fidel identitatea şi fizionomia lui Traian Grozăvescu. Pe vremuri, Timişoara l-a aclamat în primul său concert susţinut alături de Aca de Barbu, soprana devenită prima directoare a Operei Române din Timişoara. Acum, dacă Timişoara de azi nu are ce face cu un bust al lui Grozăvescu, este de înţeles. Dar el poate fi cedat Lugojului, iar bustul va fi cu siguranţă mai bine tratat la 60 de kilometri distanţă”. (Cristian Ghinea)

 

 

Read Full Post »

Acum 85 de ani, marele tenor Traian Grozăvescu cădea victimă unui omor pasional

La 14 februarie 1927, vocea lui Traian Grozăvescu a răsunat pentru ultima dată pe scena Operei de Stat din Viena, în Rigoletto, unde a interpretat rolul Ducelui (care i-a adus atâta faimă pe scenele din Berlin, Budapesta şi Praga), avându-l ca partener pe celebrul rus Baklanoff. Avea să fie spectacolul de adio!

Gelozia pune capăt unei cariere de excepţie

Peste o lună, Grozăvescu ar fi trebuit să răspundă invitaţiei onorante de a cânta la Metropolitan Opera din New Yok, fapt salutat cu mare bucurie inclusiv de presa românească de peste Ocean („American Romanian Daily News” – Cleveland, Ohio, numărul de marţi, 17 august, 1926). Dar, pe 15 februarie, viaţa îi este curmată stupid: Traian, care tocmai îşi făcea bagajele pentru călătoria transatlantică, via Roma (la Roma urma să se întâlnească cu Maria Jeritza, alături de care ar fi trebuit să cânte la Metropolitan Opera din New York) este ucis cu un glonte tras în ceafă de către soţia sa Nely Koveszdy, într-un acces de gelozie. Glontele a ieşit prin tâmpla dreaptă, iar moartea a fost instantanee. Crima s-a petrecut în faţa surorii lui Grozăvescu, Olga, cea care încercase din răsputeri să aplaneze conflictul conjugal, pornit de la refuzul tenorului de a o lua cu el în călătorie pe Nely, încă slăbită după naştere. Scena se petrecea la Viena, pe Lacherfelderstrasse nr. 62..

Omorul pasional nu era considerat crimă!

Culmea este că această femeie, care a distrus printr-un gest nebunesc o carieră artistică în plină ascensiune, nici măcar nu a fost pedepsită pentru fapta sa. Având alături (şi la… propriu, aşa cum avea să se dovedească mai târziu) un avocat care a ştiut să speculeze legile contradictorii ale tânărului stat austriac – care nu considerau drept crime omorurile pasionale! – Nely K. iasă basma curată, apoi îşi pierde definitiv urma.

Seducţia s-a mutat asupra avocatului salvator

Dan Traian Demeter, nepotul marelui tenor, a consacrat un studiu foarte interesant circumstanţelor morţii lui Grozăvescu, în care această nouă perspectivă este evidenţiată pe larg, ca şi faptul că Nely K. ar fi întreţinut o scurtă relaţie amoroasă cu avocatul salvator, după dispariţia violentă a soţului. Dr. Demeter este ajutat şi de faptul că Grozăvescu ţinea cu mare grijă un jurnal, cu ajutorul căruia poate fi reconstituită întreaga sa carieră, pas cu pas, zi cu zi, concert cu concert (unde s-a desfăşurat, cu cine a jucat, cât a costat un bilet etc.) Am avut ocazia să filmez aceste jurnale legate în piele, păstrate cu sfinţenie de familia Demeter, în cadrul unui interviu realizat pentru televiziunea locală cu distinsa doamnă Mira Demeter Grozăvescu, fiica tenorului, pe atunci în vârstă de 70 de ani.
Cristian Ghinea


Read Full Post »