Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘Mihai Eminescu’

Uniunea Scriitorilor din România, filiala Timişoara, Teatrul Vechi „Mihai Eminescu” din Oraviţa şi Fundaţia Culturală „Orient latin” din Timişoara şi-au reunit forţele pentru a organiza un eveniment unic pe plan naţional şi chiar mondial – Noaptea de veghe pentru Mihai Eminescu. Evenimentul a avut loc la Teatrul Vechi din Oraviţa, din 14 iunie, de la ora 21 până a doua zi la ora 4, când s-a declarat moartea lui Mihai Eminescu.

În avanpremieră, poetul timișorean Ilie Chelariu, redactor șef al revistei culturale „Orient latin”, ne declara: „împreună cu Ionel Bota, organizăm, în 14/15 iunie a.c., între orele 21-4, la Teatrul Vechi din Oraviţa, în premieră naţională şi mondială, o Noapte de veghe pentru Mihai Eminescu. Începând de la ora 21, vom avea un recital actoricesc din lirica eminesciană, apoi poeţii prezenţi în sală vor lectura din versurile lor, pe scena teatrului, până la ora 4, când s-a declarat moartea lui Mihai Eminescu. Vom puncta cu muzicienii invitaţi şi câteva scurte prezentări de carte. De fapt, la momentul său, fiecare scriitor îşi va putea prezenta orice nouă apariţie editorială sau volum la care ţine. La ora 4 vom avea o agapă, bun prilej pentru a mai sta de vorbă. Sperăm să înregistrăm întreaga noapte, pentru arhiva culturală a României şi pentru posteritatea noastră. Mai ales că, în mod cert, de anul viitor, „Noaptea…” va face pui în ţară, dar şi în lume!”

Cercetătorul, istoricul şi scriitorul Ionel Bota, directorul Teatrului ”Mihai Eminescu” din Oraviţa, a deschis manifestarea, spunînd că ”Azi ne distanţăm faţă de starea de ne-poezie în care se află societatea noastră şi ne propunem o noapte de veghe eminesciană. În calendarul cultural al României, noaptea de 14 spre 15 iunie este foarte importantă, pentru că ea consemnează trecerea în eternitate a poetului Mihai Eminescu”.

Poetul Ilie Chelariu, coordonatorul Fundaţiei Culturale „Orient latin” din Timişoara a adăugat: „În sfârşit, mi-am văzut visul cu ochii, asta şi datorită oaspeţilor veniţi din Timişoara, Caransebeş, Lugoj, Făget, Oraviţa şi împrejurimi. Această noapte înglobează priveghiul creştinesc, dar are sensuri mult mai largi. De anul viitor această veghe va fi ţinută în mai multe ţări din lume, inclusiv la antipozi, în Australia”.

Un lugojean a deschis programul artistic. Programul a fost deschis de cantautorul lugojean Vasile Gondoci, care a interpretat poezia „O, mamă” de M. Eminescu pe muzica lui Viorel Cismaşu.

Au recitat din creaţia proprie Ioan Jorz, Iosif Caraiman şi Mihail Rădulescu (Caransebeş), actriţa şi poeta Elena Creţiu din Oraviţa şi poetul Doru Ilana din Slatina Nera. După un nou moment muzical interpretat de cantautorul făgeţean George Popovici, poetul George Simedrea din Răcăjdia şi-a lansat volumul de versuri „Strada mare”, apărut în acest an la editura timişoreană „Eubeea”. Prima parte a manifestării a fost încheiată de poeta Clara Molnar, care a oferit celor prezenţi nu numai momente de recitare din lirica proprie, ci şi o reuşită expoziţie de artă plastică.

În partea a doua a manifestării, au urcat pe scenă poeţii şi prozatorii lugojeni – Adriana Weimer, Laurian Lodoabă, Cristian Ghinea, Ion Oprişor, Nicolae Toma, R.V. Giorgioni, Mircea Anghel, dar şi scriitori din Timişoara, precum Maria Niţu.

Cu acest prilej, în foaierul teatrului orăviţean au fost lansate cele mai recente apariţii ale revistelor culturale „Orient latin” – Timișoara şi „Banat” – Lugoj, numărul jubiliar 100. Au fost prezentate revistele literare „Confluențe”, „Actualitatea literară” și altele. Evenimentul s-a bucurat de atenția presei locale, regionale și naționale: Antena 1, DIGI 24 TV, Realitatea, Radio Reșița, Redeșteptarea și Actualitatea Lugoj. (C.G.)

****************************************************************************************

GALERIE FOTO

Reclame

Read Full Post »

Prima trupă de teatru în limba română care a venit la Lugoj a fost cea a ardeleanului Vasile Albini, la 1851. Lugojenii s-au bucurat atunci să vadă piesele „Jianu Haiducu”, „Opincăriţa făloasă” şi „Ciutura gânfată”. O altă premieră care s-a consemnat în oraşul nostru a avut loc la 1868, când ne-a vizitat prima trupă venită din ţară.

Foto: Cristian Ghinea, Lugoj

Turneul companiei lui Mihail Pascaly a cuprins şi Lugojul, unde primirea extraordinară a iubitorilor teatrului i-a făcut pe actorii români să-şi prelungească mult şederea, epuizându-şi practic tot repertoriul aici. În loc de şase piese câte erau prevăzute în contract, până la urmă au fost prezentate zece spectacole. A fost cel mai lung popas din întreg turneul, de mai bine de trei săptămâni (din 4 iulie până în 26 sau, după alte surse, 28 iulie 1868). S-a spus că Mihail Eminescu, pe atunci în vârstă de numai 18 ani, ar fi fost sufleur în acest turneu. La Lugoj însă, îl găsim nu numai în ipostaza de sufleur, ci şi de actor pe scena lugojeană, în piesele „Sărmanul muzicant”, „Mihai Viteazul” şi „Gărgăunii”. Se pare că Mihail Pascaly anticipa acest succes, fiind în cunoştinţă de cauză despre iubirea lugojenilor pentru teatru (de aceea a şi inclus oraşul nostru în turneu). La Lugoj, spectacolele trupei de teatru a lui Pascaly, din vara anului 1868, au avut loc în vechea clădire a Teatrului Orăşenesc (clădirea dintre Biserica Romano – Catolică “Sfânta Treime” şi fosta Cofetărie “Liliacul”, apoi “Elmaflor”), de pe Str. Bucegi. (C.G.)

Read Full Post »