Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘etno-psihanaliza’

Despre omul de ştiinţă Georges Devereux, recunoscut în Franţa şi America se ştiu foarte puţine lucruri în oraşul natal. Lugojul a dat lumii o serie de personalităţi de anvergură, care se bucură de mare recunoaştere în afara fruntariilor ţării, dar sunt mai puţin cunoscute la ele acasă. Printre personalităţile de primă mărime ce au pornit în căutarea afirmării din Lugoj se numără şi Georges Devereux, pionier al etno-psihiatriei şi etno-psihanalizei, cercetător care s-a afirmat în spaţiul francez şi american, beneficiar al unei burse oferite de către Fundaţia Rockefeller şi profesor la Ecole Pratique des Hautes Etudes din Paris.

Devereux s-a născut la 13 septembrie 1908 la Lugoj, într-o familie burgheză (tatăl era avocat) aparţinând importantei comunităţi evreieşti din oraş, care a mai dat lumii personalităţi de talia unui Gyorgi Kurtag, în domeniul muzical. Numele de familie György Dobó (din germanul Deutsch) şi l-a schimbat în 1933, după convertirea la creştinism.

De la indienii din America, la Sedang Moii din Indochina. Viaţa acestui lugojean poate fi comparată cu o aventură extraordinară. Încă de la 18 ani, cărările destinul îl poartă la Paris, în Oraşul Luminilor, acolo unde a studiat fizica sub bagheta celebrei cercetătoare Marie Curie, primul om de ştiinţă din lume onorat cu două Premii Nobel – unul pentru fizică, altul pentru chimie. Devereux arată încă de tânăr paleta foarte largă a preocupărilor sale, studiind limba malaieză (malay) la Şcoala de Limbi Orientale. Această pasiune o avea de tânăr. În Lugojul natal, Devereux şi familia sa vorbea patru limbi : maghiara, româna, germana şi franceza. În 1933 îl găsim în America, ca bursier al Rockefeller Foundation, unde studiază profilul psihologic, viaţa socială şi tradiţiile indienilor Mojave. După această perioadă, pe care o consideră cea mai fericită din viaţă, Devereux pleacă tocmai în Indochina, pentru a studia populaţia Sedang Moi. În 1943, îşi întrerupe studiile pentru a se înrola în Armata SUA, iar după război se afirmă ca pionier al unor ştiinţe precum etno-psihanaliza şi etno-psihiatria. La iniţiativa marelui antropolog Claude Levi Strauss, se întoarce în Franţa în anul 1962 pentru a preda la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales din Paris. În anul 1985, la 28 mai, Devereux se stinge din viaţă, lăsând în urmă o operă impresionantă, care cuprinde studii de psiho-analiză dar şi cărţi speciale, cum ar fi cea dedicată însemnătăţii viselor în tragediile greceşti.

Înhumat printre prietenii săi, indienii Mojave. „Georges Devereux, despre care am aflat mai târziu că este lugojean, trebuie apreciat şi ca un antropolog de primă mărime. Opera sa mi-a marcat în mod profund orientarea, opţiunea şi pasiunea mea pentru anumite comunităţi tradiţionale pe care le studiez. Devereux stabileşte clar că atunci când într-o comunitate sunt foarte bine valorizaţi bătrânii înţelepţi sau sunt respectate femeile, un cercetător în vârstă sau o femeie-cercetător se poate apropia mai uşor de aceşti oameni, îi poate înţelege mai lesne. Marele merit al lui Devereux a fost că ne-a învăţat să „jonglăm”, să ne folosim de astfel de lucruri în relaţia cu grupurile studiate”, ne-a declarat prof. dr. Otilia Hedeşan, antropolog la Universitatea de Vest din Timişoara.

Deşi s-a săvârşit din viaţă la Paris, lugojeanul Devereux a fost înhumat la cimitirul din Parker – Colorado, printre iubiţii lui indieni Mojave, conform ultimei sale dorinţe. Astăzi, în semn de preţuire, un centru de studii de la Universitatea din Paris – Arondismentul VIII, îi poartă numele. Poate că şi Lugojul natal îi va acorda la un moment dat preţurirea simbolică – diploma de Cetăţean de Onoare… (Cristian Ghinea)

Reclame

Read Full Post »