Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘2018’

În prima parte a Galei de Jazz din 9 noiembrie 2018, au fost acordate Diplome de Excelenţă pentru promovarea muzicii de jazz. Printre cei premiaţi, s-au numărat Cristian Ghinea, de la ”Redeşteptarea” şi Ten TV, alături de Mircea Anghel de la ”Actualitatea”, Zoltan Varga de la”Pressalert” şi Mimo Obradov de la TVR Timişoara. Au mai primit Diplome de Excelenţă consilierul judeţean Mihai Ritivoiu, preşedintele Comisiei Economice a C. J. Timiş, Marius Giura, preşedinte la Fundaţia Culturală Jazz Banat şi director la Gărâna Jazz Festival, precum şi fotograful profesionist timişorean Dragoslav Nedici, nelipsit de la evenimentele importante de gen desfăşurate în Banat. În continuare, marele jazzman Harry Tavitian, aflat pentru prima dată la Lugoj, a susţinut un recital de zile mari pe scena Teatrului Municipal ”Traian Grozăvescu” (foto Dragoslav Nedici).

Reclame

Read Full Post »

La începutul anilor ’90, în una din turlele bisericii cu două turnuri, a fost făcută, din întâmplare, cea mai mare descoperire care vorbeşte de trecutul Rugii şi al breslelor: steagul Corporaţiei Cojocarilor, datând din 1893 şi o eşarfă cu dantelă ce consemna donaţia către biserică, din acelaşi an. Steagul, de mari dimensiuni, e lucrat din mătase şi are o emblemă din piele de căprioară care reprezintă doi lei şi o masă de cojocărie.

Breasla Cojocarilor era una din cele mai puternice bresle lugojene şi îl avea ca patron pe Sf. Ilie. Cojocarii, care au făcut importante donaţii Bisericii ortodoxe (baldachine, prapuri, candelabre, icoane) se numărau printre cei mai generoşi sponsori ai Rugii.

DSC_0842

Prima breaslă înfiinţată la Lugoj a fost cea a Olarilor, în 1746, iar în 1893 a fost sfinţit steagul Cojocarilor, păstrat într-o ramă specială la sediul Corporaţiei Meseriaşilor din Lugoj. Din acelaşi an, 1893, datează şi eşarfa Naşului Rugii Lugoene, conservată şi ea în mini-muzeul amintit. Este o eşarfă de mătase albastră, pe care sunt trecuţi cu litere aurii naşii Rugii din 1893: Lupu din Buchin şi soţia.

steag argasitori 1909

Tot acolo se găsesc steagul Breslei Argăsitorilor din 1909 şi eşarfa Breselei Argăsitorilor, din 1930. Asocierea Măiestrilor Argăsitori s-a înfiinţat la Lugoj în 1906, după cum arată ziarul de epocă „Drapelul”, pus la dispoziţie de cercetătoarea Patricia Manea, cea care a consacrat studii interesante simbolisticii de pe aceste vechi steaguri.

Eşarfele amintesc că meseriaşii erau susţinătorii financiari ai Rugii Lugojene (Mihail Bejan, membru al celebrei familii lugojene, spune că prima ediţie a Rugii s-a ţinut la 1854, prilej cu care s-a adunat „toată poporimea oraşului”).

Vasile Belintan

Alte steaguri, ale Măcelarilor şi Agricultorilor (ambele din 1932) precum şi drapelul Clubului de Fotbal „Vulturii” (din 1921) se află la Muzeul de Istorie, Artă şi Etnografie. Meseriaşii lugojeni se conduc şi acum după acelaşi statut, care datează din anul 1884. Corporaţia Meseriaşilor are în prezent 186 de membri şi este condusă de dl. Vasile Belinţan – foto. (Cristian Ghinea, pentru blog)

Read Full Post »

La deschiderea Festivalului Lugoj Clasic, ediţia a III-a, 2018, alături de mezzosoprana Aura Avram Twarowska, solistă a Operei de Stat din Viena. Am prezentat vernisajul expoziției de fotografie ”Lugojul din noi – Ipostaze citadine” semnată de Aurel Jurubiţă. Casa Bredicenilor, 25 mai 2018, Lugoj (foto: Dana Marcu, Liviu Savescu, Marius Gangan).

 

 

 

Read Full Post »

Lugoj, 23 martie, Anno Domini 2018. Instantaneu de iarnă veritablă, ora 8.45 dimineaţa.

Read Full Post »