Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for the ‘Uniunea Scriitorilor’ Category

A apărut interviul „Scriitorul şi jurnalistul Cristian Ghinea – La Lugoj, atmosfera este mai… colocvială”, semnat de Dumitru Oprişor, Ghid TV 16-22 august 2019, în „Renaşterea bănăţeană” – cotidian regional, Timişoara – nr. 8973, miercuri, 14 august 2019. Mulţumesc mult, Dumitru Oprişor!

Read Full Post »

„Steaua Adrianei Weimer este poezia” – cronica la cartea „Lumină de stea” Eikon 2018 de Cristian Ghinea în „Paralela 45” – Timişoara, supliment de cultură al cotidianului „Renaşterea bănăţeană” nr. 8966 din 6 august 2019, p.4 cu continuare în p.8. Mulţumesc Laurenţiu Nistorescu pentru publicare!

Read Full Post »

Debut la „Meridianul Timişoara”, într-o companie selectă. Mulţumesc, Dumitru Oprişor!

meridianul timi

Read Full Post »

Pentru că suntem în sezonul generozităţii, în care gratitudinea se impune ca stare de spirit, mulţumiri „Actualitatea literară”, muţumiri poetului şi editorului Nicolae Silade pentru găzduirea cronicilor mele în acest an.

Read Full Post »

Precuvântare… Sincer vorbind, iniţial am vrut să scriu o car­te cu poveşti lugojeneşti, care să întregească acea serie de volume căreia îi spun, la modul afectuos şi complice, „O istorie neconvenţională a Lugojului”. Seria a început în 2005 cu „Clipa magică”, a continuat în 2006 cu „Intra muros” şi, un an mai târziu, cu „Ars longa”. Însă, aşa cum m-am convins în cele două decenii de când scriu şi tot scriu, cărţile au viaţa şi personalitatea lor, pe care şi-o capătă discret încă de la naştere, apoi şi-o dezvoltă singure, făurindu-şi un destin al lor – cu sau fără voia autorului. Aşa că, până la urmă, a ieşit o galerie de portrete, o sumă de biografii remarcabile – prima care poartă pe copertă binecuvântatul nume al burgului bă­năţean în care m-am născut. În fond, chipurile Cetăţii pot fi puse la fel de bine în lumină prin dialoguri culturale – scrise sau purtate în stu­diouri de televiziune, sub lumina reflectoare­lor, prin poveşti, reportaje ori simple, „banale” însemnări, a căror importanţă o descoperim adesea târziu, mult prea târziu. „Zece pentru Lugoj” nu este şi nici măcar n-are ambiţia de a fi o enciclopedie, nu este nici compendiu, nici carte de istorie, nici măcar un almanah „who’s who” local. „Zece pentru Lugoj” este o sumă de întâlniri memorabile, pe care m-am simţit dator să le împărtăşesc, să le transmit mai departe.

Zece pt Lugoj COPERTA

Aşadar, sunt în aceste pagini oameni pe care i-am întâlnit, cu care am vorbit, care m-au cucerit şi m-au fascinat. Sunt oameni pe care i-am desco­perit în apele mai mult sau mai puţin îndepărtate ale trecutului şi cu care aş fi vrut să fiu contem­poran, măcar preţ de o clipă. Pentru că n-am avut acest privilegiu, pe câţi am putut, i-am invitat respectuos în paginile acestei cărţi. Apoi, sunt oameni ai prezentului, care se încăpăţânează să apere ideea de cultură într-o societate grăbită, materialistă şi tot mai săracă sufleteşte. În fine, am aruncat o privire spre viitor, prin tinerii care au izbândit în ţară sau peste hotare, menţinând încă vie speranţa celor buni, care vor veni după ei, modelele reprezentate de marii noştri perfor­meri necunoscuţi. Necunoscuţi, din păcate – la ei acasă. Modeşti, ei îşi continuă drumul plin de succes „dincolo”, luptând – pe bune! – cu sute şi chiar mii de contracandidaţi care le-ar lua locul de muncă şi mâine, dacă ar putea, într-o compe­tiţie dură, dar cinstită, cu reguli corecte şi care nu se schimbă pe parcursul jocului. Despre multe personalităţi trecute şi prezen­te ale urbei, de la Jakob Muschong şi Edward Teller, până la Gelu Barbu sau Silviu Orăviţan-Creţu, am mai scris în volumele mele, amintite la început. Unele dintre aceste biografii, puţine la număr, le-am reluat în volumul de faţă, însă doar dacă le-am considerat relevante în con­text sau dacă am avut de adăugat elemente noi, inedite, carecare să le readucă în atenţia cititorilor. Despre alte personalităţi am scris, dar materia­lul pe suport original s-a pierdut şi este în curs de recuperare; despre altele, adun material şi sper să vadă lumina tiparului într-o bună zi, conştient că spiritul viu al Lugojului este în con­tinuă prefacere şi reinventare, deci imposibil de adunat între copertele unei cărţi, fie ea oricât de cuprinzătoare. Tuturor acestora le dedic volu­mul de faţă, ca pe o chemare spre un viitor mai demn, mai înţelept, mai uman. (Cristian Ghinea) 

http://www.banaterra.eu/biblioteca/content/ghinea-cristian-zece-pentru-lugoj

Read Full Post »

În perioada 15-18 mai 2013, la Băile Herculane s-a desfăşurat cea de- a XIII-a ediţie a Colocviilor Internaţionale „Reflex”, organizate sub egida Consiliului Judeţean Caraş-Severin, prin Centrul Judeţean Caraş-Severin pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, revista Reflex, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România şi Asociaţia „Radio Semenic” Reşiţa, în parteneriat cu Filiala Institutului Cultural Român Banat-Crişana.

LOGO DSCF5153

Cuvânt de întâmpinare. Deschiderea Colocviilor a avut loc miercuri, 15 mai, la Sala de Conferinţe a hotelului Golden Spirit din Băile Herculane. La ora 18.00 Octavian Doclin, redactor-şef al revistei „Reflex” a prezentat invitaţii şi cuvântul de întâmpinare al oficialităţilor judeţului Caraş-Severin şi al organizatorilor.

LOGO DSCF5101

Printre invitaţii prezenţi s-au numărat Adam Puslojic şi Dragoljub Firulovic (Serbia), Lucian Alexiu, Slavomir Gvozdenovici, Alexandru Ruja, Viorel Marineasa, Livius Petru Bercea, Ion Marin Almăjan, Vasile Bogdan, Gheorghe Secheşan, Dana Nicoleta Popescu, Vasile Petrica, Titus Suciu (Timişoara), Gheorghe Schwartz, Vasile Dan, Ioan Matiuţ, Gheorghe Mocuţa (Arad), Dorin Murariu, Dan Floriţa Seracin, Cristian Ghinea, Simion Todorescu (Lugoj), Doru Dinu Glăvan, Nicolae Pârvu, Erwin Zigla, Gheorghe Jurma, Gheroghe Zincescu (Reşiţa), Aurel Pop (Satu Mare), Dumitru Augustin Doman (Cureta de Argeş) etc. Ulterior, li s-au alăturat Simion Dănilă (venit direct de la Viena, unde a fost omagiat cu prilejul împlinirii a 70 de ani de viaţă), Nicolae Danciu Petniceanu (Mehadia) şi Vasile Moiş (Satu Mare), ultimul venit în calitate de scriitor.

LOGO DSCF5117

Lansarea volumului bibliofil  dedicat lui Nichita. La 18.30 a avut loc lansarea volumului bibliofil  „Nichita Stănescu, Jedino moi jivot. Umreti za mene jednom”, apărut la Editura Filip Visnjic, Belgrad, 2013 şi realizat de poetul şi traducătorul Adam Puslojic, membru de onoare al Academiei Române. Volumul a fost prezintat de Adam Puslojic, Gheorghe Schwartz, director al ICR filiala Banat Crişana şi Lucian Alexiu, director adjunct al Institutului Cultural. Vasile Dan, preşedintele Filialei Arada a Uniunii Scriitorilor şi redactor şef al revistei „Arca”, a prezentat cărţile lui Adam Puslojic, începînd cu recenta apariţie la Editura „Mirador” din Arad – remarcabilul volum de poezie „Mereor”. Adam Puslojic a citit un poem închinat regretatului poet Anghel Dumbrăveanu, „Izgonirea lui Adam”, scris la Timişoara în 1993 şi poeme din volumul „Mereor”, inclusiv unul închinat „prietenului Firu” – alias cantautorul Dragoljub Firulovic, care a răspuns cântând cu voce vibrantă „Lume, lume, soro lume”.

LOGO DSCF5146

Scriitorul şi exegetul arădean Gheorghe Mocuţa s-a referit apoi la Banat ca la un „spaţiu al intertextualităţii”, reamintind vorbele lui Stoica de Haţeg (reluat de Florin Bănescu) în legătură cu unicitatea acestuia: „ţine-o Doamne tot aşa, nici cu neamţu’, nici cu turcu”.

LOGO DSCF5104

Laureaţii ediţiei 2013 a „Colocviilor”. Poetul Octavian Doclin a înmânat apoi Diploma de Excelenţă a „Colocviilor” academicianului Adam Puslojic şi Diplome de Onoare poetului Vasile Dan (65 de ani), Slavomir Gvozdenovici (60 ani, pentru prezentarea poeziei sârbe în cultura română), prozatorului Dan Floriţa Seracin (70 de ani), lingvistului, traducătorului şi germanistului Simion Dănilă (70 de ani), precum şi romancierului Paul Eugen Banciu (70 de ani). Diplomele au fost semnate de prof. dr. Sorin Frunzăverde, preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin (instituţie finanţatoare a „Colocviilor”), Gheorghe Ţunea, directorul Centrului Judeţean pentru conservarea şi promovarea creaţiei populare şi, evident, de coordonatorul „Colocviilor”, poetul Octavian Doclin, redactor-şef al revistei culturale „Reflex” din Reşiţa.

LOGO DSCF5125

Maraton editorial. În continuare, cuvântul a aparţinut reprezentanţilor revistelor şi editurilor invitate (moderator: Vasile Dan). Primul a vorbit poetul arădean Ioan Matiuţ, directorul Editurii „Mirador”. Volumul său „Fuga din urmă” a avut o întâmpinare din partea exegetului Gheoghe Mocuţa, care  l-a caracterizat astfel pe autor: „pe cât de intempestiv este ca ca om, ca editor, ca fiinţă care se manifestă în cultură, pe atât este de discret ca poet. Ioan Matiuţ poate fi considerat un poet al monologului interior”. Slavomir Gvozdenovici a trecut în revistă o serie de traduceri din limba sârbă în română şi viceversa, amintind nume consacrate precum Ivo Andric, Danilo Kiss, Miodrag Pavlovici, Ljubomir Simovici şi altele aflate pe calea dobândirii unei binemeritate recunoaşteri, precum Aleksandar Stoicovici şi România şi Katalina Costici din Canada. Gheorghe Jurma, directorul Editurii TIM din Reşiţa, s-a referit la romanul „Jurnalul unei călătorii” de Florina Sgaverdea, proza fantastică a lui Gheorghe Zincescu, interviurile culturale ale lui Titus Crisciu, lirica lui Nicolae Sârbu („Vitralii sparte”) şi proza lui Ioan Cărmăzan, „Povestiri din Bocşa”.

LOGO DSCF5130

După un intermezzo „firulian” cu o doină sârbească, editorul timişorean Lucian Alexiu a trecut în revistă ultimele apariţii la editurile „Hestia” şi „Anthropos”, pe care le conduce: trilogia lui Dan Floriţa Seracin („Croaziera”, „Amurg timpuriu”, „Întoarcere din larg”), prozele din „A opta treaptă” de acelaşi autor, cărţile dedicate remarcabilului romancier Paul Eugen Banciu (Dana Nicoleta Popescu – „Măştile timpului” şi Dorin Murariu – în curs de apariţie), precum şi traducerea lui Simion Dănilă – „Nietzsche – opere complete”, volumul VII, cel care încheie seria antumelor marelui gânditor german. În intervenţia sa, universitarul timişorean Al. Ruja („Dicţionarul scriitorilor din Banat”) a spus: „apreciez în mod deosebit tenacitatea şi dăruirea poetului Octavian Doclin în organizarea acestor colocvii. Un efort deosebit în condiţii dificile” !

DSCF5145

Poetul sătmărean Aurel Pop, redactor şef al revistei „Citadela”, a prezentat volumele editate la editura omonimă, care a publicat până acum peste 200 de „istorii locale”, monografii şi studii monografice. El a subliniat legăturile cu Banatul: „în cimitirul din Lugoj odihnesc cel puţin zece sătmăreni, printre care şi canonicul unit Ioan Boroş, cronicar al oraşului”. Criticul Jeana Morărescu a vorbit despre poetul Toma George Maiorescu (prezent şi el la „Colocvii”) şi despre romanele fantastice ale lui Gh. Zincescu („Iarna în Rai” şi „Proprietăţi în Paradis”, primul apărut la Editura bucureşteană „Palimpsest”, al doilea la TIM – Reşiţa). Referitor la mesajul lui Zincescu, Jeana Morărescu a observat că „umanismul nu mai poate fi antropocentric. Speranţa capacităţii de refacere a umanismului este cea a noul umanism integrator”. Editura „Marineasa” a fost prezentată de prozatorul timişorean Gheorghe Marineasa. Acesta a pus în lumină cărţile lui Octavian Doclin, lucrarea „Francezi în Banat-bănăţeni în Franţa” de Smaranda Vultur, volumul de interviuri culurale „Năvodul cuvintelor” semnat de Constantin Buiciuc şi de Remus Valeriu Girogioni, precum şi proiectele sale cu grupul „Ariergarda”.

LOGO DSCF5150

100 de ani de roman românesc şi european. Joi, 16 mai, de la ora 10.00 Gheorghe Schwartz şi Livius Petru Bercea au moderat o sesiune de comunicări susţinută de critici şi istorici literari pe tema „100 de ani de roman românesc şi european”. Sesiunea a continuat de la ora 18, cu intervenţii, discuţii şi confesiuni. Doru Dinu Glăvan, preşedintele Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România (asociaţie care grupează peste 4.000 de membri) a vorbit despre atragerea în rândurile SZP a jurnaliştilor din presa culturală, religioasă, militară şi din diaspora. „UZP este în parteneriat cu Institutul Cultural Român, pentru promovarea reciprocă a evenimentelor organizate în comun. Am discutat cu dl. Andrei Marga ca un membru al UZP să fie în conducerea ICR”, a mai spus Glăvan. Dumitru Augustin Doman, redactorul şef al revistei „Argeş”, a deplâns lipsa criticii de întâmpinare şi a prozei scurte din paginile revistelor literare, iar seara s-a încheiat cu o polemică între Titus Suciu şi Vasile Moiş pe marginea celor patru volume ale ultimului, din seria „În spatele uşilor deschise”.

LOGO DSCF5142

LOGO DSCF5141

Salonul prozatorilor. Dimineaţa zilei de vineri, 17 mai a fost dedicată unei sesiuni de lecturi intitulată „Salonul prozatorilor” (moderatori: Octavian Doclin şi Gheorghe Secheşan). După amiază, la Teatrul de Vară din Băile Herculane era programat recitalul poeţilor invitaţi: „Poemul ca un păstrăv în apele Cernei”. Invitat special – cantautorul şi poetul Dragoljub Firulovic (Republica Serbia), iar moderator – Doru Dinu Glăvan, preşedintele Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România. Comunicările din cadrul colocviului vor fi publicate în două numere ale revistei „Reflex”. (Cristian Ghinea)

 

 

Read Full Post »

Vineri, 23 noiembrie 2012, ora 12.00, în sala de cenaclu a Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România şi a revistei Orizont, a avut loc Festivitatea de decernare a premiilor literare ale Filialei pentru anul editorial 2011. 

 Invitat de onoare a fost dl. Nicolae Robu, Primarul Municipiului Timişoara.

Mitropolia Banatului a fost reprezentată de părintele profesor doctor Ionel Popescu, vicar administrativ al Centrului Eparhial Timişoara şi fost director (1995-2001) al Seminarului Teologic din Caransebeş.

Juriul pentru decernarea premiilor literare ale Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România pentru anul editorial 2011, alcătuit din: Alexandru Ruja, Preşedinte, Claudiu Arieşanu, Paul Eugen Banciu, Slavomir Gvozdenovici şi Dorin Murariu, a decis acordarea următoarelor premii:

Premiul Opera Omnia, pentru întreaga creaţie literară: Eugen Dorcescu

 Premiul pentru poezie: Ion Marin AlmăjanAmintiri despre ţărani, Editura Hestia, 2011

 Premiul pentru poezie: Monica RohanZid după zid, Editura Brumar 2011

Premiul pentru proză: Dan Floriţa SeracinÎntoarcere din larg, roman,  Editura Anthropos, 2011

 

Critică, istorie literară şi eseu: Cristian GhineaPasajul discret, Editura Anthropos, 2011 (editor: Lucian Alexiu)

Traduceri: Manolita Dragomir Filimonescu, (limba franceză) Michel Benard, Privire în oglindă/Le regard du miroir, Editura Art Press, 2011,

Traduceri: Ildiko Gábos Foarţă (lb. maghiară) Bárányi Ferencz, Zilele vin, zilele trec, Editura Eurostampa, 2011 şi volumul Attila F. Balász, Metamorfozele lui Casanova, Editura Grinta, 2011

Diploma Juriului pentru activitatea de cercetare literară realizată de un tânăr cercetător a revenit studentei Diana Ioana Ureche, pentru lucrarea Poezia lui Ştefan Augustin Doinaş. Modernitate şi clasicitate,  Editura Universităţii de Vest, 2011

Festivităţile au fost prezidate de criticul literar Cornel Ungureanu, preşedintele filialei timişorene a Uniunii Scriitorilor din România.  În ultima fotografie, Cornel Ungureanu apare alături de poeta  Adriana Weimer, membră a USR (căreia îi mulţumesc pentru fotografii) şi de poetul Şerban Foarţă.

Read Full Post »