Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for the ‘inedit’ Category

La 25 de ani de la prima sa emisiune, difuzată la 1 august 1994, televiziunea locală TenTv, deținută de omul de afaceri Gabriel Olariu, se află în impas. TenTv este în pragul desființării. Se așteaptă încă un ofertant, prin cedare de licență, lucru permis în condițiile legii. O implicare a administrației locale este puțin probabilă, în condițiile în care o parte din consiliul local nu este favorabil ideii susținerii postului. Indiferent ce va rezerva viitorul, o scurtă istorie a postului de televiziune se impune.

Totul a pornit de la o idee a profesorului Josif Constantin Drăgan, care a dorit să facă un cadou orașului, punând la punct un adevărat trust de presă din care făceau parte publicațiile ”Redeșteptarea” Lugoj, ”Renașterea bănățeană” – Timișoara, ”Națiunea” – București, ”Bulletin europeen” – Milano, alături de Tele Europa Nova Lugoj, Timișoara, Iași, București, Cluj și posturile de radio aferente.

Nu trebuie uitați doi cetățeni italieni cu suflet mare, care au vegheat la instalarea echipamentelor, a antenelor de emisie și au supervizat primele probe transmise în eter. Este vorba despre Curzio Bellini, veteranul care a contribuit la implementarea televiziuni color în Italia și Paolo D’Oro, tehnicianul care a instalat efectiv postul radio TV la Lugoj, ambii din Milano (foto, în timpul probelor de studio din 1994).

Probe studio TV 1994 prel (Medium)

În data de 22 iulie 1993 a avut loc ultima ședință din acel an a Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), organism care acordă licențele de emisie la nivelul României., pentru posturile de radio și televiziune. La acea vreme, președinte al CNA era Titus Raveica, iar Șerban Pretor era șeful Serviciului de acordare a licențelor.

22 iulie 1993 este o dată importantă, pentru că atunci Tele Europa Nova, cum ăi mai spun și azi lugojenii, a obținut licența de emisie pentru Lugoj. Din delegația prezentă atunci la București, au făcut parte dl. Mihai Tventarnei – directorul postului, Marius Gangan, Dorin Păcurar și Cristian Ghinea – realizatori de emisiuni, regretatul inginer Petre Boulescu – care se ocupa de partea tehnică și de echipamente, precum și Anica Filimon, cea care a gestionat partea financiară.

Din comisia care a acordat – în unanimitate! – licența, au făcut parte personalități culturale de prim rang: profesorul universitar Titus Raveica, academicianul Răzvan Theodorescu, profesorul universitar și literatul Alexandru Piru, cantautorul și artistul Tudor Gheorghe, respectatul critic de film Ecaterina Oproiu, omul de televiziune Radu Coșarcă, și, nu în ultimul rând, regizorul și directorul de imagine Constantin Vaeni, unul dintre cei mai cunoscuți cineaști români din acea perioadă, care lucrase timp de 20 de ani la studioul ”Sahia Film”.

În iulie 1994, deci în urmă cu 25 de ani, a avut loc prima emisiune a postului Tele Europa Nova Lugoj, devenit apoi TenTv Lugoj, iar o lună mai târziu, a emis și Radio Europa Nova Lugoj (REN), post coordonat de dinamicul nostru coleg Dardu Atanasiu, actual la Kiss FM Lugoj.

Chiar dacă luna decembrie 2019 va pune punct unui parcurs de un sfert de secol, o performanță în sine în contextul audiovizualului românesc, adresăm un gând bun tuturor celor care au participat la viața postului de televiziune din Lugoj! (C.G.)

 

Read Full Post »

Publicul lugojean care iubește voleiul a trăit o seară de miercuri, 4 decembrie 2019, absolut incredibilă la Sala Sporturilor ”Ioan Kunst Ghermănescu”.

Echipa de volei feminin a Lugojului, la prima sa ieşire în Europa (CEV Volleyball Challenge Cup) a câştigat cu un categoric 3-0 meciul cu solida şi experimentata echipă din Cehia, Dukla Liberec. Meciul a fost mult mai dificil decât o arată scorul, răsturnările de situaţie fiind greu de anticipat. Forţa de recuperare a lugojencelor a impresionat pe toată lumea, inclusiv pe oficialii oaspetelor.

Miercuri, 4 decembrie, în CEV Cup, Lugojul a fost România!

Sala sporturilor ”Ioan Kunst Ghermănescu” a fost plină, la capacitatea de 1.000 de locuri. Lumea a venit cu copii, cu prieteni, cu steaguri și mai ales cu multă speranță la primul meci al Lugojului în cupele europene. În fond, echipa orașului avea deja în palmares trei titluri de vicecampioană balcanică.

CSM Lugoj Dukla Liberec 3_0 (Medium)

Miercuri, 4 decembrie 2019: Voleibalistele de la CSM Lugoj înaintea primei partide şi primei victorii din Cupele europene – European CEV Volleyball Challenge Cup. Foto subsemnatul :), Cristian Ghinea

După ce formațiile au salutat publicul, primul set a început într-o notă de timorare a echipei lugojene, cu greșeli la serviciu. Destul de repede, meciul s-a echilibrat, iar cele două combatante au mers cap la cap: 11-11, 14-14, 15-15, 16-16, cu dese schimbări de serviciu și de.. noroc, de ambele părți ale fileului.
Liberec se desprinde la două puncte, 19-17, Lugojul recuperează prin Andreea Petra, care a adus punctul de 20-20. Într-o evoluție de infarct, CSM face 24-20, apoi pierd cinci puncte consecutive și ajung pe muchie de cuțit, fiind conduse cu 24-25. Recuperăm iar, la 26-26, apoi câștigăm cu 28-26. Primul meci, primul set câștigat în cupele europene!
Aceasta a fost istoria unui set greu de… privit, dar care a decis soarta meciului, sportivele de la CSM având de acum înainte încredere în forțele proprii. Setul II începe cu un 9-1 impetuos, avantajul se reduce la 12-8, urmat de un agonizant parcurs până la 14-10. Până la urmă, Lugojul își adjudecă și al doilea set, cu 25-20. Calea era deschisă spre actul III, cu un fel de knock out: 25-13.

La final de meci, antrenorul oaspetelor, Libor Galik, recunoștea sportiv că nu s-a așteptat la o asemenea evoluție, echipa Lugojului fiind clar de nivel european.
CSM Lugoj a evoluat cu Diana Balintoni, Andreea Petra, Laura Petria, Nina Kocic, Daiana Roman, Tamara Ignjic, Adriana Popa – libero, pe parcurs intrând Alexandra Cauc și Georgiana Popa. Pe bancă: Bianca Albăstroiu, Alexandra Panțiru, Andra Badiu – Savu și Patricia Barbulescu – libero. Antrenori: Ugljesa Segrt – principal, Dragan Grbic – secund. Preparator fizic: Vasile Canea. Team Manager: Ion Moldovan.
O victorie istorică, pentru un public de nota 10, care a făcut o atmosferă fantastică. Felicitări tuturor!
Cristian Ghinea

Read Full Post »

„Greu şi cu votările astea!” Lugoj, 24 noiembrie 2019, alegeri prezidenţiale, turul II (foto: Cristian Ghinea)

Greu si cu votarile astea.JPG

Read Full Post »

Un BIG LIKE vegetal din propria grădină 🙂 Foto Cristian Ghinea

Un BIG LIKE vegetal (Medium)

 

Read Full Post »

Gasthaus, 13 august 2019 – O seară minunată, alături de colegii din presă, la aniversarea a 25 de ani de la reînfiinţarea Corporaţiei Meseriaşilor, venerabila instituţie a breslelor lugojene, fondată la 1887. Dl. Vasile Belinţan, preşedintele Corporaţiei, care numără azi 120 de membri, şi-a dovedit amabilitatea nu numai prin faptul că a recunoscut presa drept breaslă, dar şi prin calitatea de gazdă perfectă! La mulţi ani păstrătorilor tradiţiei lugojene!

Presa lugojeana 13 aug 2019 Corporatia Meseriasilor

Read Full Post »

Read Full Post »

Războiele dintre gazete, candidaţii impuşi de la centru, declaraţiile de avere făceau sarea şi piperul alegerilor interbelice

Patima pentru politică a românilor a existat din totdeauna. Celor ce au impresia că aceasta s-a „inventat” numai după 1990, le oferim câteva secvenţe savuroase din campaniile electorale din perioada intebelică. Campanii care, în linii mari, erau mai dure decât cele din ziua de azi…

La Lugoj, alegerile din din 16 martie 1930 s-au lăsat cu mare scandal. S-au înfruntat doi… liberali, Ioan Harambaşa şi Alexandru Bireescu. După o campanie furibundă, cei doi au mers cap la cap: Bireescu a câştigat în Lugojul German, cu 1483 la 699 de voturi, iar Harambaşa a câştigat în Lugojul Român, cu 1159 voturi la 745. Rezultat final: 55% pentru Bireescu! Însă, legea vremii cerea ca victoria să fie obţinută cu două treimi din voturi, altfel primarul e numit de Guvern. Guvernul ţărănist l-a preferat pe învinsul Harambaşa, ceea ce i-a înfuriat la culme pe adepţii câştigătorului din „teren”, Bireescu. Aceştia s-au baricadat în Primărie, iar Harambaşa trebuit să intre cu poliţia peste ei ca să-şi intre în atribuţiuni. Războiul între cele două tabere continuă cu dizolvarea Consiliului local, la 30 noiembrie 1930. Între timp, Bireescu intră la ţărănişti (!) şi la alegerile din 1932 câştigă din nou. Cu sprijinul germanilor care au primit postul de viceprimar, obţine majoritatea în Consiliul local. Văzându-se cu sacii în căruţă, trece iar la liberali! Ulterior, Alexandru Bireescu a avut o soartă crudă. Arestat de comunişti, şi-a sfârşit zilele în lagărul de muncă silnică de la Canal.

Bâta, simbol al alegerilor

În primi ani de după Unire, Lugojul era cunoscut ca fief al Naţional-Ţărăniştilor. A rămas celebru un afiş electoral al anilor ’20, un „banner” cum s-ar zice azi, afişat pe actualul sediu al Bibliotecii municipale, care glăsuia: “Roata a pornit din deal, calcă tot ce-i liberal!”. Luminiţa Wallner Bărbulescu, directoarea Muzeului de Istorie, Artă şi Etnografie spune că, prin orientarea sa politică, oraşul era un fel de “oaie neagră”, care a produs indispoziţie premierului Vintilă IC Brătianu, al cărui partid liberal a pierdut alegerile la Lugoj. Urmarea a fost, spun gurile rele, că în anul 1925, judeţele Caraş şi Severin au fost despărţite tocmai din acest motiv. Desigur, Brătianu nu a dat decât explicaţii de natură economică acestei mişcări… În ziarul lugojean “Răsunetul” din 16 februarie 1930, era publicată poezia “Vin alegeri”: “Politica noastră înoată/ într-o apă turburată/ bună chiar de pescuit/ după cum s-a dovedit/ şi la roată, şi la boată!” Roata a fost simbolul ţărăniştilor, iar bâta, al liberalilor!

Ion Vidu, agent electoral!

Chiar şi un om de cultură de talia marelui dirijor şi compozitor Ion Vidu nu se putea sustrage patimilor politicii. Liberal de vază, Vidu îi ridică osanale şi îl copleşeşte cu laude pe un oarecare Victor Biberia, candidat de deputat din circumscipţia Lugoj, la… “uninominale”. Pe prima pagină a ziarului “Timişana” din 12 februarie 1922, Biberia este astfel tămâiat: “Cu o legitimă mândrie ne bucurăm a vedea pe iubitul nostru director, domnul advocat Victor Biberia, fostul deputat al Balinţului, hotărât de Comitetul Judeţean şi de oranizaţia lugojeană ca deputat al Circumscripţiei Lugojului, locul său natal, care în ultimii patru ani de la înfiinţarea acestei gazete a luptat, înfruntând toate vexaţiunile ocârmuirilor naţionalisto-ţărănească şi averescană, apărând interesele obştei desconsiderată de flămânzii şi orgolioşii ce s’au perindat în fruntea administraţiei!” Dacă aţi citit cu atenţie, v-aţi dat seama că gazeta cu osanale îi aparţinea chiar domnului candidat „devotat, gata a servi interesele Banatului şi ale concetăţenilor săi”…
Iar Vidu se dovedeşte un inspirat compozitor de „partituri” gazetăreşti: „a îndurat necazuri (n.r. sărmanul domn Biberia, candidat oficial al partidului) pentru că a făcut bine, – soarta tuturor celor buni; dar le-a învins, căci gândul bun trebuie să învingă”.

„Deontologi” anonimi în războaiele dintre gazete

Dar „Timişana” liberală nu publica numai laude, ci şi dezvăluiri, cum face şi presa de astăzi. Iată un titlu grăitor: „Partidul naţional, unindu-se cu ţărăniştii, s’a făcut complice cu comuniştii din Rusia”. După ce tună şi fulgeră împotriva lui Vaida Voevod şi Maniu, autorul (anonim!) al articolului dă şi o mostră… deontologică a anului 1921: „noi, fără să calomniem pe nimeni, urmărim numai luminarea masselor asupra pericolului ameninţător al bolşevismului” etc.

DSC00326 (Medium)
Erau la modă şi polemicile dure între gazetele liberalilor şi ţărăniştilor, „Timişana” fiind în conflict declarat cu „”Tribuna Bănatului”, devenită apoi „Voinţa Bănatului”. „Nu credem că voinţa bănăţenilor ar fi voinţa celor de la <Voinţa Bănatului>. Această această gazetă adevărat că e scrisă în limba română, dar tot ce ea scrie e otravă pentru poporul românesc. Nu reflectăm la injuriile şi minciunile cari se scriu îmn acest organ, fiindcă nefiind români cei cari le scriu – noi ca români ţinemsub demnitatea noastră a ne ocupa de minciuni şi injurii”, scrie „Timişana”.

Boală veche: candidatul impus de la centru

Gazete lugojene ca „Drapelul”, „Viaţa nouă”, „Gazeta Banatului” sau „Răsunetul” se implicau zgomotos în campaniile electorale. „Gazeta Banatului” din 3 martie 1921 îl ridica în slăvi pe un anume A. Popovici-Taşcă, un fel de Agamiţă Dandanache al epocii. Acesta era candidatul de Partidul Poporului impus de la centru în circumscripţia Bocşa. Domnul Taşcă era bucureştean şi fost secretar general la Ministerul de Interne, însă asigura alegătorii că el cunoaşte „sufletul bănăţenilor, cu toate cotiturile lui”. Mai mult, omul făcea reclamă influenţei sale în capitală: „dl. Popovici-Taşcă a servit pe toată lumea, la oricare Minister ar fi avut cineva vreo treabă” (!).

„Mătuşa Tamara” din anii ‘20

La modă erau şi declaraţiile de avere. În aceeaşi „Gazetă a Banatului”, deputatul Avram Imbroane răspunde tuturor „politicianilor de rea credinţă din Banat”, care-l atacau cu înverşunare de mai multe luni. Apărându-şi cauza, Imbroane devine patetic: „Haide, vă rog, arătaţi în mod public care sunt afacerile lui Avram Imbroane, sau care îi este averea! Mă supun la cea mai publică anchetă. Întrebaţi-mi prietenii cari mă cunosc asupra averii mele, dar să aveţi şi obrazul să roşiţi de cele ce veţi afla. Veniţi la mine acasă, întrebaţi-mi copilaşii cari nu ştiu să mintă!” Parcă şi Adrian Năstase chema presa acasă să-i constate averea, când cu „mătuşa Tamara”!
În rest, obişnuitele promisiuni electorale. Ne-a atras atenţia nota intitulată „Podul de la Coştei”, în care se spune: „este îndeobşte cunoscut că hotarul comunelor Coşteiu Mic şi Mare şi Sâlhei este situat dincolo de râul Timiş, unde pe vremuri ploioase nu pot trece oamenii, din lipsa unui pod. La stăruinţele sătenilor, ale deputatului Avram Imbroane şi senatorului Adam Groza, serviciul edilic judeţean a întocmit planurile necesare pentru zidirea unui pod care să lege comunele cu hotarul. Palnul de consruire a fost înaintat săptămâna trecută resortului de comunicaţii din Cluj spre apropbare, iar Prefectura a cerut Ministerului să aprobe gratuit lemnul de construcţie necesar din pădurile Lugojului.” Bineînţeles, ca în toate campaniile electorale de atunci încoace, se specifica: „lucrările vor începe numai decât”!

Cei cinci primari interbelici

Cinci primari şi un interimar au avut lugojenii în perioada interbelică. Ioan Harambaşa a condus Lugojul zece ani, între 1919 şi 1929. A trecut pe la mai multe partide, în final devenind liberal. Alt liberal, Al. Bireescu, a avut două mandate în fruntea Lugojului, până în 1938. Interesant este că cei doi, reprezentând acelaşi partid, s-au înfruntat la alegerile din 16 martie 1930 în fruntea a două liste orăşeneşti, alianţe care nu se bazau pe partide. După scurtul interimat al lui Nicolae Proştean, în 1938, conducerea a fost preluată de Ionel Dobrin şi Alexandru C. Vasilie, până în 1941. Din 1942 până în 1944, pe timp de război, Lugojul a fost condus de un militar: locotenent-colonelul Ioan Hidu. Ultimii trei primari nu au fost aleşi, ci numiţi în fruntea urbei de regimul dictatorial.
Iată şi prefecţii de Severin din anii interbelici: George Dobrin (1919-22), rămas în istorie drept primul prefect român al judeţului, Petru Corneanu (1922-28), Ionel Mocioni (1928-31), C. Dragu (1930-31), Eugen Hamat (1931-32), Titus Olaru (1932-33) şi Victor Curuţiu (1933-38). (c) Cristian Ghinea

Read Full Post »

Older Posts »