Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for 20 februarie 2020

Profesorul universitar Robert D. Reisz, decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice, Filozofie şi Ştiinţe ale Comunicării al Universităţii de Vest, s-a stins din viaţă duminică, 2 februarie 2020, la doar 55 de ani.

Robert Reisz a fost unul dintre intelectualii de marcă ai Lugojului, cercetător la Universitatea germană Halle Wittenberg şi un om cu carieră profesională şi viaţă personală împlinită.

Robert Reisz 01 (Medium)

Născut la Lugoj, la 13 noiembrie 1964, Robert D. Reisz a fost profesor la Facultatea de Matematică a Universităţii de Vest din Timişoara şi, din 2002, cercetător la un institut de sociologie a învăţământului celebru la nivel european, Institut für Hochschulforschung al Universităţii Martin Luther din Halle-Wittenberg, Germania. În perioada 1984-1988 a studiat matematica şi informatica la Universitatea din Timişoara (UVT), apoi ştiinţele economice la Universitatea din Kassel, Germania. În anul 2000 a obţinut doctoratul în informatică, cu o teză de modelare statistică, la Universitatea de Vest din Timişoara. Robert Reisz a lucrat ca cercetător la Oktataskutatointezet Budapesta (1992-1993), la Wissenschaftlicher Zentrum für Hochschulforschung und Arbeit, Kassel, Germania (1994-1996). A fost bursier al Colegiului „Noua Europă” din Bucureşti (1999-2000) şi al Collegium Helveticum, Zürich în anul 2000. Ulterior a devenit decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice, Filozofie şi Ştiinţe ale Comunicării al Universităţii de Vest din Timişoara.
Cooptat în echipa Programului ONU pentru Dezvoltare În România, dr. Robert Reisz, membru al Societăţii Sociologilor din România şi al Societăţii de Ştiinţe Politice, a avut relaţii foarte apropiate de colaborare cu Facultăţile de Ştiinţe Politice de la Cluj şi Oradea, precum şi cu Colegiul „Noua Europă” de la Bucureşti, fondat şi condus de Andrei Pleşu. „Am fost contactat prin Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) care a organizat un grup de experţi pe probleme de dezvoltare şi unde eu am intrat pe latura de învăţământ. Pregătim masterate ale viitorilor specialişti români pe această temă” – declara dr. Reisz, pentru “Redeşteptarea”.
Cooptat într-o echipă de cercetători de pe patru continente, lugojeanul ne declara în 2013: „principala mea preocupare acum se referă la productivitatea ştiinţifică, la cât, cum şi în ce fel se cristalizează producţia ştiinţifică şi în special cum s-a schimbat aceasta pe parcursul secolului XX. Continuând colaborarea mea cu Institutul Martin Luther al Universităţii Halle-Wittenberg şi cu prof.dr. David Baker de la Pennsylvania State University din Statele Unite, sunt parte acum la un proiect de cercetare de mare amploare care a fost demarat în toamna lui 2012 şi e planificat să dureze cel puţin până la finele lui 2014”.
Echipa internaţională de cercetare în care fusese cooptat şi lugojeanul Robert Reisz reunea personalităţi din Statele Unite, Germania, Luxemburg, România, Qatar, Egipt, China, Japonia, Coreea de Sud şi Taiwan. Proiectul, numit “Productivitate ştiinţifică, dezvoltarea învăţământului superior şi societatea cunoaşterii: China, Germania, Japonia, Taiwan, Qatar, Statele Unite” şi aşa finanţat de către Qatar National Research Fund şi coordonat de către prof. dr. David Baker, de la Pennsylvania State University.
Cercetătorul lugojean era un om împlinit nu numai pe plan academic, ci şi familial. Era căsătorit şi avea doi copii realizaţi: Andreea şi Alex.
”Faptele bune sunt propria lor răsplată. Ele te ajută să fii în echilibru cu propria ta persoană” a fost motto-ul după care Robert Reisz se ghida în viaţă. Cristian Ghinea

Read Full Post »

La venerabila vărstă de 96 de ani, ne-a părăsit un reper al Banatului: mineralogul Constantin Gruescu.

Constantin Gruescu s-a născut la 12 aprilie 1924, la Dognecea, ca reprezentant al celei de-a patra generaţii de mineri. Familia lui era originară din nordul Olteniei, de la Baia de Aramă. Colecţia sa sistematică de ”flori de mină” sau mineralogie estetică a început-o, ca şi colecţionar perseverent, la numai 25 de ani. A fost ajutat şi de faptul că a lucrat la controlul mineralelor la Galaţi, Reşiţa şi apoi Bocşa.

gruescu ctin
Muzeul din Ocna de Fier ce adăposteşte colecţia sa de minerale era numit sugestiv ”Casa Binelui” şi toţi cei care i-au trecut pragul, incluisv majoritatea colegilor de la ”Redeşteptarea” pot depune mărturie că acolo domnea într-adevăr o atmosferă specială, o energie, o karma pozitivă. Constantin Gruescu credea cu adevărat că mineralele, folosite cu înţelepciune, au o inflenţă benefică asupra sănătăţii omului.
La Ocna de Fier, ”nebunul satului” sau ”omul cu pietrele” cum îl mai luau în derâdere unii semeni fără discenământ, şi-a descoperit menirea, ţelul în viaţă, scopul existenţei sale de peste 90 de ani.
”Pentru el, colecţionarea de pietre sau de minerale estetice era o nobilă misiune”, scria omul de cultură cărăşean Nicolae Sîrbu, fost director al Bibliotecii Judeţene ”Paul Iorgovici” din Reşiţa, în cartea sa ”La paradisul mineral Gruescu”. Sărbu compara muzeul lui Gruescu cu Muzeul Aurului din Bogota (Columbia) sau cu Muzeul Aurului din Brad (România).
Crucea perfectă scoasă din măruntaiele pământului
La Ocna, într-o cameră de doar 10 metri pe 4, Constantin Gruescu a adunat într-o viaţă de om o adevărată comoară: peste 2.000 de exponate fără egal, unele unicate pe plan mondial.

macla gruescu

Macla Gruescu, foto Cristian Ghinea

Cea mai cunoscută este crucea perfectă găsită de Gruescu în adâncurile pământului, de o inestimabilă valoare, care este macla coaxială a cuarţului, cu concreşteri radială, cu dublă şi triplă maclare. Această cruce din cuarţ este cunoscută şi va rămâne în istorie sub numele de Macla Gruescu. Colecţionarul a mai găsit şi o a doua cruce de cuarţ, dar nu la fel de simetrică precum celebra maclă.

Din 15 noiembrie 2001, în colecţia particulară a Reginei Beatrix a Olandei se numără un cuarţ roz (din două generaţii) provenit din colecţia Gruescu.
Constantin Gruescu era conştient din timpul vieţii că deja colecţia sa ”are un loc în ierarhia mondială a mineralogiei”.
Dovadă este cartea de onoare a lui Constantin Gruescu, în care au semnat oameni veniţo din toate colţurile lumii pentru a vedea colecţia sa din Banatul Montan: Australia, Japonia, Anglia, Canada, Chile, Cehoslovacia, Franţa, Senegal, Austria, Germania, Ungaria, Italia, Rusia, China, Suedia, Venezuela, Guineea Bissau ori Liban. Printre cei care au apeciat expoziţia se numără geologul Emil Constantzinescu, viitorul preşedinte al României şi preşedintele Comitetului Geologic Francez, care scria ”expoziţia este magnifică, este uluitoare, toată admiraţia şi respectul nostru”.
Donaţii pentru Lugoj şi Belinţ
Preieten al Lugojului, Conatntin Gruescu a donat o mică, dar semnificativă parte a colecţiei sale Şcolii de Muzică Filaret barbu, unde colţul de mineralogie a fost aranjat de profesorul dr. constantin Tufan Stan. Muzicologul lugojean aminteşte şi dee donaţia de la Belinţ: ”Constantin Gruescu, doctor fără diplomă, universitar fără catedră – geolog, mineralog, poet, memorialist, curat sufletește ca apa dulce de izvor, a donat Școlii Gimnaziale din Belinț, cu ani în urmă, la inițiativa subsemnatului și a lui Simion Dănilă, o bogată colecție de minerale, prin care s-au pus bazele Muzeului Mineralogic al Banatului de Câmpie, amenajat în Sala Constantin Gruescu. Reprezentanții Primăriei Belinț au fost onorați să-i confere titlul de Cetățean de Onoare”.
Îi vom păstra o vie amintire, alături de micile cristale de cuarţ pe care ni le-a dăruit la fiecare vizită la muzeul său atât de neobişnuit! Cristian Ghinea

Read Full Post »

Aboubakar Gakou este fotbalistul care a ajuns, în doar un an şi jumătate, nu numai golgeterul echipei CSM, ci şi al întregii serii de Divizia D unde Lugojul activează. Am dorit să îl cunoaştem mai bine pe atacantul african care a marcat 14 goluri în 17 meciuri şi el ne-a vizitat la sediul “Redeşteptării”, alături de antrenorul Eugen ”Sise” Miculescu.

Aboubakar s-a născut în statul african Mali şi s-a format la clubul CSK din prima divizie. Primul transfer l-a avut la echipa Yeleen Olimpique din Divizia a doua, apoi a jucat un sezon în prima divizie maliană, la LCBA. Menţionăm că fotbalul din Mali este în majoritate amator, dar la ora actuală apar primele cluburi profesioniste. Ulterior, antrenorul francez David Appo a sosit în Mali în căutare de talente, iar Jean Marie Guillou, coordonatorul Academiei de Fotbal din Bamako (capitala statului african) l-a recomandat pe Abou.

Acomodare rapidă

Momentul a fost potrivit, pentru că un conflict armat izbucnit în 2015 a oprit practic toate activităţile sportive, inclusiv liga de fotbal. Aşa că sportivul care apără acum culorile Lugojului a ajuns în Franţa, la clubul amator Stade Londais, unde a jucat zece meciuri. Aici a fost coechipier cu nigerianul Folarin Temitope. Acesta s-a transferat la clubul lugojean, apoi, prin intermediul aceluiaşi impresar, a ajuns şi Aboubakar. CSM Lugoj juca atunci în Divizia a treia.

“Faţă de ce am jucat în Franţa, aici fotbalul este un pic mai rapid şi mai tehnic, acolo se juca mai mult în forţă. Am găsit la lugoj o atmosferă foarte bună, sunt de aici din martie anul trecut. La Lugoj, am prins returul din liga a treia şi turuil din liga a patra”, spune atacantul Aboubakar, care s-a integrat bine şi rapid în echipă.

Idolul copiilor lugojeni

Prin calităţile sale şi modul deschis, prietenos de a fi, Aboubakar şi-a făcut mulţi prieteni la Lugoj. “Uneori, când văd un bărbat de culoare pe stradă, oamenii de aici se uită mai lung, dar ştiu că este din curiozitate, pentru că nu au mai întâlnit un african. Lugojenii care mă ştiu de la stadion mă salută, iar atmosfera este prietenoasă. Mă simt foarte bine, nici frigul nu mă deranjează”, spune purtătorul tricoului cu nr. 26.

Aboubakar este foarte iubit, mai ales de copii, care îl aşteaptă la stadion şi strigă “Abou! Abou!”, cerând autografe.

Pasionat de sarmale şi drob de miel

Abou provine dintr-o familie numeroasă (sunt zece fraţi şi surori), cu care ţine mereu legătura prin WhatsApp.

La Lugoj, a învăţat să aprecieze şi bucătăria românească. Pentru că este musulman, Aboubakar a reuşit, cu ajurtorul prietenei sale, să combine bucatele româneşti, pe care le adoră, cu cutumele culinare din ţara sa natală. Îi plac foarte mult sarmalele, dar preparate cu carne de curcan, pireul de cartofi şi drobul de miel.

O performanţă: 14 goluri în 17 meciuri!

La ora actuală, Aboubakar a marcat 14 goluri în 17 partide şi este nu numai golgeterul CSM Lugoj, dar şi al seriei de Divizia a patra, la egalitate cu Deian Pekarov, de la Rapid Săcălaz. Pentru Abou, este o performanţă deosebită, mai ales că a avut o serie de şapte meciuri în care a marcat constant, cel păuţin un gol!

Eugen Miculescu, antrenor jucător la CSM Lugoj, explică succesul: “pune piciorul, pune umărul, îşi foloseşte foarte mult corpul. Este un jucător puternic, de angajament. Ştie să îşi folosească avantajul de a fi atletic, îşi foloseşte mult şi braţele, ceea ce a am explicat uneori şi arbitrilor”.

Aboubakar Gakou
Dar, la început, situaţia nu era la fel. “Anul trecut a avut câteva meciuri în care a rata mult şi am lucrat cu el pentru a-I reda încrederea. La ora actuală, are 14 goluri marcate şi şi-a stabilit un obiectiv de 25 de goluri. Suntem în grafic, sunt convins că va reuşi. M-aş bucura ca el să dea cât mai multe goluri şi, cu golurile lui, să promovăm. Ar fi minunat şi pentru el, va avea mai multă vizibilitate şi şi va putea să meargă la o echipă mai bună”, precizează Eugen Miculescu, antrenor principal al CSM Lugoj.

Seria de aur: cel puţin un gol în şapte meciuri consecutive!

La ora actuală, CSM Lugoj se află pe locul VII, dar şansele de promovare sunt reale. Aceasta se datorează în special lui Aboubakar. A marcat primele două goluri cu Unirea Sânnicolau, apoi a reuşi seria de aur, înscriind în şapte meciuri consecutive: 2 cu CS Buziaş, 1 cu Rapid Săcălaz, 1 cu Peciu Nou, 2 cu Pobeda Star, 1 cu ASO Deta, 2 cu Unirea Tomnatic şi 1 cu Dudeştii Noi. În ultimele trei meciuri, a înscris “doar” o dată, cu Millenium Giarmata, sâcâit de o pubalgie dureroasă, pentru care face fizioterapie. Îi urăm recuperare rapidă!
În acest moment, golgeterii echipei CSM Lugoj sunt Aboubakar (14 reuşite), urmat de lugojeanul Cărăbaş, promovat de la juniori (8 goluri) şi de nigerianul Folarin (5 goluri). Câte două goluri au mai marcat Miculescu, Maier, David Ciurel, Hrudei şi un gol – Camara. Cristian Ghinea

Read Full Post »

Inginerul Pavel Biedermann, fostul director al societăţii ”Mondial” S.A. din Lugoj, a încetat din viaţă, după o grea suferinţă, la 26 ianuarie 2020. Pavel Biedermann era în vârstă de 84 de ani.

pavel-biedermann
Tristul eveniment a fost anunţat de ing. Ivan Eric Bloch, preşedintele Comunităţii Evreilor din Lugoj, pe pagina de facebook a comunităţii: ”Cu regret anunțăm trecerea în neființă a distinsului domn ing. Pavel Biedermann z’l’, membru marcant al Comunității Evreiești din Lugoj, fost director al societății Mondial Lugoj (Villeroy & Boch), personalitate de excepție a Municipiului Lugoj. Fie-i memoria binecuvântată! Baruch Dayan HaEmet!
Înhumarea a avut loc marți, 28 ianuarie 2020, la ora 14:00 la Cimitirul Evreiesc din Lugoj situat pe str. Gheorghe Doja, la nr. 11.
Un manager ”capitalist” într-o economie comunistă
Deşi a condus firma Mondial şi înainte de 1990, Pavel Biedermann a dat dovadă de calităţi manageriale deosebite, afirmându-se ca un director ”capitalist” într-o economie controlată de stat. El a onorat tradiţia producţiei obiectelor sanitare la Lugoj, menţinând standardele liniei de producţie la nivel european. Aşa se explică exporturile spre ţări vest europene sau alte state dezvoltate ale lumii, precum Israelul.

iliescu biedermann mic

Vineri, 28 ianuarie 1994: Pavel Biedermann: directorul ”Mondial” SA, în dialog cu  președintele Ion Iliescu, aflat la Lugoj și apoi la Făget

Fabrica de plăci de faianţă a fost înfiinţată la Lugoj în 1975, iar cea de obiecte de porţelan în anul 1981. După 1990, ing. Biedermann a condus cu succes procesul de transformare a fabricii în societate pe acţiuni, având ca acţionari Fondul Proprietăţii de Stat (FPS), respectiv Fondul Proprietăţii Private (FPP). În anul 1996, un concern de înalt prestigiu internațional și-a îndreptat atenția în direcția Lugojului. În acel an, compania Mondial a devenit partener Villeroy & Boch, devenind unul dintre producătorii europeni cu tradiție în calitate.
Prin realizările sale, ing. Pavel Biedermann va rămâne un nume respectat în comunitatea lugojeană şi un reper în istoria industriei ceramice din întreg Banatul.
Cristian Ghinea

Read Full Post »