Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for 16 martie 2019

1912 – record de distrugeri

Deşi au avut loc în urmă cu peste 100 de ani, inundaţiile din 1912 au rămas în conştiinţa lugojenilor prin distrugerile masive pe care le-au produs. Au fost editate şi ilustrate pe această temă, care reprezintă, de pildă, strada Ion Vidu devastată ca după bombardament. Lipsit de diguri de apărare, oraşul era total lipsit de apărare în faţa furiei apelor. Pe malul Timişului, în oraş, apa ajunsese la 1,20 deasupra nivelulul străzii, iar în catedrala greco-catolică, apa era de un metru. Practic tot oraşul, până la gară şi capela Muschong, erau sub ape. Viitura a rupt toate podurile şi podeţele dintre Lugoj şi Caransebeş, iar la Lugoj, a făcut praf un pod de ciment ce fusese inaugurat cu o zi înainte de a veni puhoaiele. Se spune că proiectantul podului, care garantase primarului de atunci al Lugojului că acesta va rezista apelor, s-ar fi sinucis după ce a aflat vestea.

 

1970 – stare de necesitate

Cele mai grave inundaţii care au afectat Lugojul au fost cele din mai-iunie 1970. Apa a ajuns până în faţa casei de cultură şi pe str. Romanilor, unde pe vremea aceea era un lan de porumb. Sala de lupte era inundată, la fel şi serele CFR-ului, Pohalma, Balta Lată, cartierul Buchin, Traian Vuia. De pe strada I. Vidu, apa ajunsese până în faţă la vechea Prefectură. Beciurile caselor de pe malul Timişului au fost complet inundate, la fel şi locuinţele de la demisol. Între Sâlha şi Coştei apa era de trei sfert de metru pe şosea şi nu se putea circula. Podul de Fier era doar cu 30 cm peste nivelul apei. Autorităţile au decretat starea de necesitate, iar oricine fura din puţinele ajutoare trimise de autorităţi era pedepsit cu ani grei de închisoare. Oraşul a stat cam două săptămâni sub apă.

Autocamion SR 101 la Lugoj inundatiile din 1970 blog

Autocamion SR 101 la Lugoj – inundaţiile din 1970 

1975 – taluzul de protecţie

România socialistă se confrunta cu inundaţii la fel de grave ca cele din 1970, însă Lugojul a avut de astă dată mult mai puţin de suferit. Între 1970 şi 1975, malurile râului au fost îndiguite cu un taluz solid de piatră, iar pagubele au fost mult mai mici.

inundatii splai 28 iun 2016

2000 – Salvaţi cu elicopterul

Inundaţiile din 6 aprilie 2000 au fost anunţate la Lugoj de viitura ce a oprit cirulaţia pe DN6 în dreptul localităţii Găvojdia. Deşi era prevăzut ca maximul de nivel la Lugoj să fie de 420 cm, la ora 19, nivelul apei citit la Podul de Fier era deja de 515 cm. Apa s-a infiltrat în zona Ştandului Municipal şi s-a extins rapid în parcul Ştrand şi pe Splaiul Sporturilor. Trei persoane, care încercau să salveze mobilier şi aparatură de la baza de agrement de pe Insula Cotu Mic, au rămas izolate în mijlocul apelor, pe acoperişul unei clădiri şi au fost salvate cu elicopterul. Apele au început să se retragă după miezul nopţii.

2005 – salvaţi în cupa de budozer

Ploile torenţiale, neobişnuit de violente, care s-au abătut asupra României nu au ocolit nici Lugojul. La 19 aprilie, de pildă, debitul a fost de 50 l/mp. Ca şi în 2000, baza de agrement de pe insula Cotu Mic a fost complet acoperită de ape, iar în cartierul Baltra Lată oamenii au fost salvaţi în cupele buldozerelor. Drumul judeţean 592, ce leagă Lugojul de Timişoara prin Buziaş, a fost inundat. Apa a mai blocat şoselele la Găvojdia şi Boldur. Fermele de la Pohalma şi 100 hectare de teren din zonă au avut de suferit. Supravieţuitorul miraculos a fost şi de astă dată Podul de Fier, construit la 1900, care a rezistat la a cincea mare inundaţie din istoria urbei, însă a fost puternic afectat. Ne va lăsa viitoarea inundaţie fără acest simbol al oraşului ?

Notă: aceste rânduri pe care le reproduc pe blog fac parte din documentaţia pentru un articol amplu, cu declaraţii etc., publicat cu ani în urmă în „Redeşteptarea”. © Cristian Ghinea

Reclame

Read Full Post »