Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for 22 septembrie 2016

Făgetul a fost, timp de un an de zile, o adevărată capitală culturală a României.

“Minunea” s-a produs în anii celui de-al doilea Război Mondial, în împrejurările dramatice care au silit mii de moldoveni să se refugieze din calea luptelor în Banat. Iar Făgetul a avut parte de nişte refugiaţi cu totul speciali. Mari muzicieni, actori, pictori, profesori de înaltă clasă, balerini, intelectuali de frunte au ajuns în comuna bănăţeană începând cu luna mai a anul 1944.

casadeculturafaget

Povestea extraordinară a Făgetului – capitală culturală a României începe cu dizlocarea celor mai importante instituţii culturale ale Moldovei, pentru a fi cruţate de distrugerile războiului. Începând cu 13 mai 1944, la Făget au venit, în pribegie, Academia de Muzică şi Artă Dramatică din Iaşi, Filarmonica „Moldova”, Academia de Belle Arte, precum şi corpul profesoral şi o parte din elevii de la Liceul Naţional din Iaşi.

844 de refugiaţi din instituţiile culturale de elită ale Iaşiului

Despre acest extraordinar eveniment istoric ne vorbeşte prof. dr. Dumitru Tomoni, preşedinte al Societăţii de Ştiinţe Istorice din Lugoj: „Până la 21 mai, veniseră 844 de refugiaţi din instituţiile culturale de elită ale Iaşiului, care au făcut din comuna, pe atunci, Făget, o devărată Florenţă a Banatului. În total, în plasa Făgetului au fost cazaţi, cu mari sacrificii, peste 2.000 de evacuaţi. Ieşenii erau găzduiţi la casele oamenilor, dar şi în localul Casinei Române din Făget, în locul unde acum s-a amenajat muzeul, dar şi la şcoală. Primarul de atunci al Făgetului, dl. Traian Dragomir, a instituit două cantine speciale pentru refugiaţi şi a avut grijă ca fiecare oaspete moldovean să aibă parte de condiţii decente de cazare”.

„Vă daţi seama ce era la Casina: aici vedeai un grup de balerini făcând repetiţii, apoi auzeai formaţii corale şi instrumentale – toate instituţiile culturale ale Iaşiului funcţionau normal, numai că o făceau la Făget”, spune şi muzicologul Constantin Stan Tufan.

La Făget, Filarmonica „Moldova” a susţinut nu mai puţin de 36 de concerte în 13 luni

Desigur, moldovenii au răspuns ospitalităţii făgeţenilor prin contribuţii care au rămas şi acum în istorie. În cele 13 luni cât a stat dizlocată, Filarmonica „Moldova” a susţinut nu mai puţin de 36 de concerte în 13 luni, la Făget şi împrejurimi, inclusiv la Lugoj.

dsc02105

Elevii de la Liceul Naţional au dat spectacole alături de elevii din Făget, iar studenţii de la Arte Dramatice, printre care şi celebrul actor de mai târziu, Ernest Maftei, au jucat piese pentru gazdele bănăţene. Marele pictor Corneliu Baba, aflat printre refugiaţi, a pictat aici numerose tablouri, inclusiv un portret dedicat gazdei sale, protopopul Sebastian Olaru.

În fiecare săptămână, oaspeţii moldoveni susţineau la Sediul Despărţământului ASTREI din Făget conferinţe, programe artistice, concerte, şezători unde se recita etc., iar corul ieşenilor, sub bagheta maestrului Ion Irimescu, dădea recitaluri. Toate aceste lucruri au dat un avânt extraordinar şi localnicilor, care au preţuit experienţa de a avea alături, chiar şi pentru un an, nume mari ale culturii române.

Institutul de Aero Fotogrametrie a adus la Făget nu mai puţin de patru avioane şi zece vagoane de materiale

Prof. dr. Dumitru Tomoni este istoricul care a cercetat această perioadă de strălucire artistică a Făgetului. „Consultând vechile arhive, am aflat detalii despre faptul că la Făget se refugiaseră nu numai artiştii Molodovei, ci şi instituţii cheie din Bucureşti şi alte oraşe. La Făget şi-au găsit adăpost din calea războiului Institutul Naţional al Cooperaţiei din Bucureşti, Institutul Naţional de Aero Fotogrametrie, precum şi funcţionarii Camerei de Agricultură din Cetatea Albă – Basarabia şi cei din Tecuci”.

Unele instituţii au adus la Făget nu numai funcţionarii, ci şi întreaga arhivă sau chiar mai mult. De pildă, Institutul de Aero Fotogrametrie a adus la Făget nu mai puţin de patru avioane şi zece vagoane de materiale!

dsc02104

Deşi au fost primiţi extraordinar de localnici, după un an şi o lună de şedere la Făget, toţi ieşenii au luat înapoi drumul Moldovei. Războiul se potolise deja şi oaspeţii (nu a rămas nici unul în zonă) au revenit la Iaşi. Desigur, se pune întrebarea: de ce atâtea instituţii de vază nu au ales din Banat oraşe mai mari, precum Timişoara sau Lugojul? Răspunsul este unul simplu: pentru că la Făget era mai linişte, adică era mai ferit din calea unei intervenţii armate. Iar documentele, arhiva, materialele şi cele patru avioane de la Fotogrametrie erau aici mai în siguranţă.

Cristian Ghinea

Reclame

Read Full Post »