Toată lumea din Lugoj cunoaşte strada Koloman Wallisch, însă despre cine a fost cu adevărat omul care a dat numele străzii, se ştie foarte puţin. Cum strada se numea aşa încă de pe vremea lui Ceauşescu, multă lume a presupus despre Wallisch că a fost comunist. În parte, este adevărat, pentru că Wallisch s-a implicat trup şi suflet în experimentul eşuat al lui Bela Kun de a înfiinţa o republică Sovietică în Ungaria anului 1919. Însă, în timp, Wallisch şi-a moderat mult acţiunea politică, ajungând un lider social democrat şi a sfârşit prin a fi executat după ce a luptat contra fasciştilor din Austria.
Koloman Wallisch s-a născut la Lugoj, la 28 februarie 1889. Moartea timpurie a tatălui a făcut ca el să fie nevoit să muncească în construcţii, ca zidar. În acestă perioadă, este influenţat de ideile Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România, condus de Constantin Dobrogeanu Gherea.
Primul Război Mondial a izbucnit exact în perioada în care îşi făcea stagiul militar în Armata Imperială. După război, trecutul său de lider al muncitorimii l-a atras spre ideile bolşevice ale lui Bela Kun, care a proclamat Republica Sovietică în Ungaria, în martie 1919. Wallisch s-a numărat printre funcţionarii regimului. Odată regimul comunist înfrânt în Ungaria, Wallisch se refugiază tot spre Vest, de data asta în Austria. Aici se stabileşte în oraşul Bruck an den Mur şi se înscrie în Partidul Social Democrat.
Membru al Parlamentului Austriei. Din acest moment, cariera sa politică ia avânt. Devine secretar local al PSD în 1921, apoi regional, în 1933. Este ales primar al oraşului Bruck an den Mur. Între anii 1930 şi 1934 a fost membru al Parlamentului Austriac, fiind ales pe listele Partidului Social Democrat şi reprezentând regiunea Stiria (Steyr). În luna februarie a anului 1934, în Austria au izbucnit numerose revolte sociale. Greviştii, care erau conduşi de lideri sindicali de orientare socialistă sau social-democrată, au fost luaţi în colimator de către extremiştii de dreapta. Aflând că în oraşul său de adopţie, Buck a.d. Mur, miliţiile fasciste plănuiau să înăbuşe în sânge mişcările sociale, el revine în oraş pentru a organiza rezistenţa. În acest scop, înfiinţează Liga Apărării. Poliţia Federală îl numeşte „sufletul rebeliunii din Bruck” şi pune pe capul lui un premiu de 5.000 de şilingi. Din acest moment, este considerat inamic al statului de către Guvernul Dolfuss. În momentul în care rebeliunea este ameninţată cu intervenţia armatei regulate, Wallisch se retrage în munţi, urmat de 320 de membri ai organizaţiei Liga Apărării. Pe când se deplasa cu un camion, este recunosct şi capturat.
Condamnat la moarte şi executat! Lucrurile iau o întorsătură tragică atunci când Tribunalul Districtual din Leoben îl condamnă la moarte prin spânzurătoare. Este executat la 19 februarie 1934. Literatul german Bertold Brecht îi dedică un poem, în care compară spânzurarea lui Koloman Wallisch cu un martiriu şi „o bătaie de joc la adresa umanităţii”.
Podul de beton peste Timiş, continuat cu strada K. Wallisch
În anul 1983, lui Wallisch i se consacră un film artistic, regizat de Michael Scharang şi intitulat „Camarazii lui Koloman Wallisch”. Cercetătoarea Katalin Soos îi dedică o carte: „Koloman Wallisch”, apărută la Editura Europa din Viena, în anul 1990. Numele său poate fi găsit pe site-ul Parlamentului Austriac. La Lugoj, în primul Consiliu municipal democratic ales după Revoluţie, s-a propus schimbarea denumirii străzii, dar majoritatea consilierilor au decis ca numele să rămână, chiar şi cu ortografierea greşită („Coloman”) care persistă şi azi…. Pe lângă strada Koloman Wallisch din municipiul nostru, două oraşe din Stiria Superioară, Bruck şi Kapfenberg, au pieţe pe care le-au numit după liderul social-democrat născut la Lugoj.
Dumneavoastra, domnule Ghinea, va imaginati ca social democratii au fost intotdeauna ceva opus comunistilor, drept care etichetati participarea lui Wallisch la Republica Sovietelor din Ubgaria drept actiune comunista, pe care ulterior „si-a moderat-o”. Nimic mai fals,pentru ca in acei ani comunistii se deosebeau de social democrati doar prin nerabdarea care ii impingea spre aventuri revolutionare. Sovietele din Ungaria au fost opera unui partid unificat socialist condus de Garbai, care era social democrat si prim ministru. Bela Kun era mai vizibil fiind ministru de externe. Iar actiunea din 1934 a fost o replica deloc „moderata” la lovitura de stat a lui Dollfuss, cancelar de esenta mussoliniana care a suspendat parlamentul si consiliile de lan vizand mai ales landul Viena dominat de social democrati care timp de15 ani facusera enorm pentru imbunatatirea traiului muncitorilor (vezi locuintele sociale pentru cel putin jumatate de milion de oameni). Cat priveste „Liga Apararii”, nu Wallisch a infiintat-o, el a condus-o in districtul sau. Ea se numea Republikanischer Schutzbund si era organizatia de autoaparare inarmata a Partidului Social Democrat, infiintata in 1918.
Personal consider un lucru onorant ca numele strazii din Lugoj nu s-a schimbat si el trebuia sa ramana chiar daca Wallisch ar fi fost comunist: a fost un martir al luptei antifasciste, nu a avut pe constiinta crime sau excese si in orice tara occidentala civilizata si cu simtul respectului pentru istoria mai apropiata sau mai indepartata problema nici nu s-ar fi pus.
Va respect opiniile si sunt de acord ca e bine ca nu s-a renunţat la numele străzii. Wallisch rămâne în istorie, cum bine aţi punctat, prin acţiunea sa antifascistă, a fost un martir al luptei antifasciste. Mulţumesc pentru faptul că urmăriţi acest blog, asta e foarte important pentru mine.